Curtea Constituțională (CC) arată că în cazul Legii lustrației – declarată neconstituțională în ansamblul său în iunie 2010 – se impunea inițierea unui nou proiect de lege sau a unei noi propuneri legislative care să parcurgă toate fazele procesului legislativ.
Mai mult, Curtea Constituțională subliniază faptul că Parlamentul nu a respectat prevederile constituționale referitoare la deciziile CC în cadrul controlului de constituționalitate a priori, care impun obligația de a reexamina dispozițiile legii care au fost declarate neconstituționale.
Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională Legea lustrației, care impune restricții ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcții în regimul comunist.
Miercuri, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art. 146 lit. a) din Constituția României și al art. 15 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a întrunit în ședință pentru a soluționa, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea formulată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 1 lit. g) din Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea de neconstituționalitate și a constatat că Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este neconstituțională”, arată CC.
În argumentarea soluției, s-a reținut că prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 420 din 23 iunie 2010, Curtea Constituțională a constatat că Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este neconstituțională în ansamblul său.
„Or, parcurgând procedura de reexaminare și adoptând legea în forma care face obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, Parlamentul nu a respectat prevederile constituționale cuprinse în art. 147 alin. (2) referitoare la efectele deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul controlului de constituționalitate a priori, care prevăd obligația Parlamentului de a reexamina dispozițiile din lege constatate ca fiind neconstituționale”, mai arată CC.
Întrucât prin Decizia 820 din 7 iunie 2010, legea a fost constatată ca fiind neconstituțională în ansamblul său, se impunea inițierea unui nou proiect de lege sau a unei noi propuneri legislative care să parcurgă toate fazele procesului legislativ.
Motivarea pe larg a soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
Parlamentul a adoptat Legea lustrației în 28 februarie, în absența Opoziției, care se află în grevă parlamentară.
Legea lustrației impune restricții ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcții în regimul comunist. Actul normativ prevede că persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv ale regimului comunist nu vor putea fi numite în funcții pentru cinci ani consecutiv.
Printr-un amendament propus de UDMR la votul în plen, în categoria persoanelor lustrabile au fost introduse și cele care au avut calitatea de procuror în regimul comunist.
Forma în care a fost adoptată legea de către Parlament vine după decizia din 7 iunie 2010 a Curții Constituțională care a declarat actul neconstituțional, apreciindu-l excesiv în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii.
Actul normativ în foma din 2010, în opinia Curții Constituționale, instituia o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o culpabilizare generică făcută pe criterii politice.
Curtea Constituțională consideră că lustrația se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar și ca măsură temporară de excludere de la funcțiile de conducere a unor autorități și instituții publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist. Lustrația nu înseamnă, însă, rpurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greșite ori accidente biografice, ci încercarea de regăsire a demnității și încrederii, precum și redarea autorității instituțiilor fundamentale ale statului. Lustrația accetuează mai ales principiul responsabilității în exercitarea demnităților publice, arăta CC.
Dincolo de numeroasele probleme morale, sociale, politice, economice, legale etc. care se pot ridica după adoptarea unei legi a lustrației, aceasta are, per ansamblu, un efect pozitiv în perioada de tranziție a fostelor țări comuniste în vederea trecerii la un stat democratic, de drept, bineînțeles, dacă este adoptată în conformitate cu prevederile constituționale ale statului respectiv, explica CC.
Astfel, legea a fost retrimisă Parlamentului pentru corectare, însă actul a fost din nou reclamat ca fiind neconstituțional.
De altfel, Secțiile Unite ale ICCJ au decis, în 7 martie, sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unui articol din Legea lustrației, după ce au primit sesizări de la două asociații profesionale de magistrați și de la procurorul general al României.
Asociația Procurorilor din România, Asociația Magistraților din România și procurorul general al României au notificat instanța supremă cu privire la posibile articole din Legea lustrației ce încalcă unele prevederi din Constituție.
În urma discuțiilor pe tema articolelor ce ar putea îngrădi drepturile constituționale ale celor vizați în actul normativ, judecătorii ICCJ, cu majoritate de voturi, au stabilit că articolul 1 litera g din Legea lustrației încalcă prevederile legii fundamentale și au hotărât sesizarea Curții Constituționale cu privire la acest aspect.
Procurorul general al României, Codruța Kovesi, membru de drept în CSM, a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, spre a fi supusă analizei, o solicitare privind noua Lege a lustrației, având în vedere competențele ce aparțin instanței supreme în cadrul controlului apriori de constituționalitate.
„Considerentele vizează, în primul rând, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conținutul noii Legi a lustrației există necorelări, cum ar fi faptul că dispozițiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispozițiile art. 6 nu se coroborează cu dispozițiile art. 3 alin. 5 din aceeași lege”, a arătat procurorul general în solicitare.
Un alt exemplu, spune sursa citată, îl constituie și neconcordanța noii Legi a lustrației cu prevederile articolului 53 din Constituție, care statuează că „exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (…) și moralei publice (…)”, or prin conținutul noii legi se lărgește aria incompatibilităților și interdicțiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce privește corpul profesional al magistraților.
„Totodată, acest act normativ nu a avut în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 820/7 iunie 2010, prin care un proiect anterior, din același domeniu de reglementare care a fost respins, tot în cadrul controlului aprioric de constituționalitate. Așadar, noua legea a lustrației instituie o sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și o culpabilizare globală, ceea ce contravine, principiilor de drept, ordinii de drept, prezumției de nevinovăției instituită prin art. 23 alin. 11 din Constituția României”, a mai arătat Kovesi.
Potrivit unei statistici, doar 60 de procurori care au lucrat înainte de 1989 mai sunt în sistemul judiciar.
