Curtea Constituțională arată, în motivarea privind constituționalitatea Legii pensiilor, că poate controla conformitatea unui act normativ, însă nu este competentă să controleze fapte materializate în acțiuni sau inacțiuni, referindu-se la numărul de voturi exprimate de parlamentari
Legea sistemului unitar de pensii publice a fost declarată constituțională, potrivit hotărârii din 6 octombrie a Curții Constituționale care a respins sesizările PNL și PSD+PC.
În motovarea deciziei, publicată, miercuri, în Monitorul Oficial 785, Curtea Constituțională observă că, potrivit stenogramei ședinței Camerei Deputaților, publicată în MO 129 din 24 septembrie 2010, legea criticată a fost adoptată la votul final cu 170 de voturi pentru, două voturi împotrivă și trei abțineri.
Legea criticată, având caracter organic, se adoptă, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituție, cu votul majorității membrilor fiecărei Camere; or, din cei 333 de membri ai Camerei Deputaților au votat în favoarea legii un număr de 170 de deputați, ceea ce înseamnă că legea, conform stenogramei, a fost adoptată cu respectarea art. 76 alin. (1) din Constituție. Având în vedere acest lucru, Curtea concluzionează că, pe baza datelor existente în stenogramă, era întrunit și cvorumul legal necesar pentru adoptarea legilor în sensul art. 67 din Constituți, explică CCe.
Cu privire la susținerile că, la momentul votului final asupra legii, în sală mai erau 80 de deputați, Curtea reiterează cele statuate în Decizia 74 din 16 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 29 aprilie 1997, în care a stabilit că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea
cvorumului după apelul nominal, „rezultatele acestuia au rămas valabile până la finele ședinței”. De asemenea, prin Decizia 96 din 30 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României 260 din 13 iulie 1998, Curtea, analizând o obiecție de neconstituționalitate care viza lipsa cvorumului de ședință, s-a raportat în mod exclusiv la stenograma ședinței comune.
Curtea a mai statuat că, „întrucât cvorumul stabilit de președintele de ședință la începutul acesteia era de 245 de senatori și deputați, deci peste minimul necesar prevăzut de Constituție, și având în vedere că, în timpul ședinței, președinții grupurilor parlamentare nu au cerut președintelui ședinței comune reverificarea cvorumului, așa cum se prevede la art. 22 alin. 1 din regulament, se impune concluzia că adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masă s-a făcut cu respectarea cerințelor privitoare la cvorum, impuse de dispozițiile art. 64 din Constituție și ale art. 39 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului”.
Curtea constată, în cazul legii pensiilor, că la lucrările ședinței Camerei Deputaților din 15 septembrie 2010 din partea a doua, în care de altfel a și fost adoptată legea criticată, au luat parte, conform stenogramei ședinței, 181 de deputați, lipsind 152.
Pe parcursul ședinței, în lipsa oricărei solicitări din partea liderilor de grup parlamentar, președintele de ședință nu a mai verificat cvorumul, astfel încât, având în vedere jurisprudența menționată a Curții Constituționale, cvorumul stabilit la deschiderea ședinței și-a păstrat valabilitatea pe tot parcursul acesteia. Astfel, nu se poate constata că nu a existat cvorum la votul final, mai ales că, potrivit stenogramei ședinței, chiar la votul final a rezultat o
prezență de cel puțin 175 de deputați.
Or, Curtea observă că singurul document oficial în raport cu care are competența de a verifica cvorumul la momentul exercitării votului final este stenograma ședinței; or, potrivit constatărilor din stenogramă, făcute atât la începutul ședinței Camerei Deputaților, cât și la momentul votului final, cvorumul constituțional era îndeplinit.
Față de susținerea că la momentul votului final erau efectiv doar 80 de deputați prezenți în sală, Curtea reține că, în accepțiunea art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție, nu este competentă să controleze fapte materializate în acțiuni sau inacțiuni, ci numai conformitatea extrinsecă și intrinsecă a actului normativ adoptat cu Constituția.
În fine, Curtea constată că dovezile depuse în susținerea obiecției de neconstituționalitate, și anume cele șase imagini aflate pe suport electronic, nu sunt concludente pentru dovedirea motivelor de neconstituționalitate, întrucât aceste imagini nu cuprind precizarea sursei, datei, momentului sau locului în care
au fost realizate.
Opoziția a reclamat, printre altele, la Curtea Constituțională faptul că s-a fraudat votul la adoptarea legii pensiilor.
