CC: Modificările Codului penal, legale, însă cele ale Codului de pocedură, neconforme Constituției



Curtea Constituțională (CC) a decis că modificările Codului penal (CP) sunt constituționale, însă cele legate de Codul de procedură penală (CPP), prin Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 60/2006, nu sunt în acord cu legea fundamentală. Curtea Constituțională (CC) s-a pronunțat, marți, asupra sesizării de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și modificarea altor legi, formulată de un număr de 55 de deputați.
„Curtea a constatat că dispozițiile articolului unic punctele de la 1-23 din lege, referitoare la modificarea și completarea Codului de procedură penală sunt neconstituționale, iar cele de la punctul 24, privind modificarea și completarea Codului penal, sunt constituționale”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.
În privința acestor modificări, procurorul general al României, Codruța Kovesi, i-a sesizat, în octombrie anul trecut, pe președintele Traian Băsescu, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție și Avocatul Poporului, indicând argumentele pentru care consideră că unele prevederi contravin Constituției și cerându-le să aprecieze asupra necesității de a sesiza Curtea Constituțională anterior promulgării legii.
În 8 octombrie anul trecut, Parlamentul României a adoptat Legea privind aprobarea OUG 60/2006 pentru modificarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi (proiect inițiat de fostul ministru al Justiției Monica Macovei – n.r.)
Parchetul ICCJ aprecia atunci că prin modificările esențiale aduse Codului de procedură penală este încălcat principiul separației puterilor în stat și sunt afectate principiile fundamentale pe baza cărora funcționează procesul penal, prin limitarea dreptului organelor judiciare de a aprecia asupra probelor administrate pentru justa soluționare a cauzelor.
Totodată, Parchetul instanței supreme afirma că legea reflectă „o tendință evidentă” de limitare a atribuțiilor procurorului, lipsindu-l de instrumentele care îi permit să își îndeplinească într-un mod eficient rolul constituțional. Această tendință a fost constatată și de Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din 29 noiembrie 2007, dar observațiile acesteia au fost ignorate pe parcursul procesului legislativ, precizează sursa citată.
Noile prevederi reprezintă o obstrucționare a înfăptuirii justiției prin tergiversarea soluționării dosarelor și împiedicarea administrării unor mijloace de probă, aprecia Parchetul ICCJ. Totodată, acestea se află în conflict cu dispozițiile Constituției și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului și sunt de natură să afecteze capacitatea statului român de a răspunde solicitărilor de cooperare judiciară internațională și de a-și respecta obligațiile asumate prin semnarea convențiilor internaționale.
„În acest context, pentru a evita producerea unor consecințe ireparabile pentru cauzele soluționate în perioada în care ar fi în vigoare, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Președintele României, președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție și Avocatul Poporului, indicând argumentele pentru care consideră că unele prevederi contravin Constituției și cerându-le să aprecieze asupra necesității de a sesiza Curtea Constituțională anterior promulgării legii, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 din Legea nr. 47/1992”, se arăta într-un comunicat al Parchetului ICCJ.
Și Ministerul Justiției (MJ) a atras atenția, în urma aprobării legii, asupra consecințelor adoptării proiectului Codului de procedură penală în forma completată cu amendamente în care a ajuns pe agenda plenului, apreciind că adoptarea acestora ar putea deveni unul din punctele de critică ale agendei misiuni de evaluare a CE.
Poziția Ministerului Public a fost susținută și de Direcția Națională Anticorupție (DNA), care a anunțat, printr-un comunicat, că își însușește integral observațiile formulate.
„DNA își însușește integral observațiile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la modul în care va fi afectată desfășurarea procesului penal prin modificările aduse Codului de procedură penală prin Legea privind aprobarea OUG 60 din 2006. DNA consideră că aplicarea noilor prevederi va prelungi nepermis de mult sau chiar va bloca soluționarea dosarelor cu infracțiuni de corupție, asociate sau în legătură cu acestea, va îngreuna substanțial administrarea unor mijloace de probă și va limita sensibil atribuțiile procurorului în procesele penale”, se arăta într-un comunicat.