CC susține că majorarea la 45 de zile a termenului în care parlamentarii pot contesta raportul de incompatibilitate emis de ANI nu e justificată deși statutul constituțional și legal al acestora, ca reprezentanți ai poporului, e diferit de statutul funcționarilor publici și al celorlalți cetățeni.
Curtea Constituțională a publicat, miercuri, motivarea deciziei 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
În legea contestată se menționa că încetarea mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilității are loc, printre altele, la expirarea unui termen de 45 de zile de la data luării la cunoștință a raportului de evaluare al ANI, termen în care deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanța de contencios administrativ. Potrivit prevederilor aceluiași articol, luarea la cunoștință se face prin comunicarea raportului ANI, sub semnătură de primire, către deputatul sau senatorul în cauză sau, în cazul în care refuză primirea, prin anunțul făcut de președintele de ședință în plenul Camerei din care face parte.
Curtea a constatat că acest text introduce, practic, odată cu reglementarea conflictului de interese, diferența sub aspectul perioadei pentru care poate fi aplicată sancțiunea disciplinară menționată, respectiv o derogare de la norma comună în această materie, care prevede un termen general de 15 zile.
Enumerând persoanele care, alături de parlamentari, fac, în prezent, obiectul Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, Curtea constată că, deși statutul constituțional și legal al membrilor Parlamentului, ca reprezentanți ai poporului, este diferit de statutul funcționarilor publici și, în general, de al celorlalți cetățeni, ceea ce determină, în consecință, particularități cu privire la exercitarea anumitor drepturi, acest statut nu poate fi reținut ca justificând o diferență de tratament juridic în raport de celelalte categorii de persoane cărora li se aplică Legea nr.176/2010.
Judecătorii constituționali arată că, în cauză, situația deputaților și a senatorilor, din punct de vedere al scopului Legii 176/2010, este aceeași cu a celorlalte categorii de demnitari și funcționari publici cărora legea li se aplică și, în consecință, instituirea unui tratament procedural diferit în ceea ce îi privește are caracter discriminatoriu.
Curtea mai arată că nu pot fi reținute ca argumente care să justifice diferența de tratament astfel instituită aspectele legate de specificul activității parlamentare sau de faptul că ar exista „multe situații” în care raportul ANI nu le-ar fi adus la cunoștință pe cale oficială persoanelor care au făcut obiectul evaluării, câtă vreme termenul de contestare a raportului de evaluare începe să curgă de la data la care acesta a fost comunicat sub semnătură de primire.
CC a apreciat că, de asemenea, prevederea potrivit căreia parlamentarul aflat în conflict de interese se sancționează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni este neconstituțională deoarece participarea la ședințele Camerei din care fac parte constituie o îndatorire de esența mandatului parlamentar.
Curtea reține că reprezentativitatea mandatului parlamentar, așa cum este stabilită de dispozițiile din Legea fundamentală, are importante consecințe juridice. „Una dintre acestea se referă la îndatoririle parlamentarului, care se exercită în mod continuu, de la momentul la care acesta intră în exercițiul mandatului, până la data încetării calității de deputat sau de senator, legiuitorul trebuind ca, prin reglementările pe care le adoptă, să nu împiedice îndeplinirea acestora”, se arată în motivarea Curții.
Judecătorii Curții au decis că împiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la ședințele Camerei din care face parte pe o perioadă ce reprezintă jumătate de an din cei patru ani ai mandatului Camerei, constituie o măsură de natură să îl împiedice să își realizeze mandatul dat de alegători.
Curtea reține că problema conflictului de interese nu este de rang constituțional și arată că reglementarea conflictului de interese prin legislația infraconstituțională trebuie să respecte însă cadrul constituțional care configurează – cât privește deputații și senatorii – regimul juridic al mandatului parlamentar.
Un număr de 24 senatori PDL și senatorul PPDD Haralambie Vochițoiu au sesizat Curtea Constituțională referitor la neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.
