Curtea Constituțională a constatat, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, ca urmare a retragerii Legii educației din Senat, de către Executiv.
În ședința din 3 noiembrie 2010, Plenul Curții Constituționale s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, pe de o parte, și Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte, conflict declanșat prin oprirea din procedura legislativă de la Senat a proiectului Legii educației naționale și angajarea răspunderii de către Guvern asupra acestui proiect de lege – cerere formulată de Președintele Senatului.
„În urma deliberărilor, Plenul Curții Constituționale, cu majoritate de voturi, a constatat că angajarea răspunderii de către Guvern în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituție, asupra proiectului Legii educației naționale este neconstituțională și a declanșat un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, întrucât proiectul de lege se află în proces de legiferare la Senat, în calitate de Cameră decizională”, arată Biroul de presă al CC.
Argumentația reținută în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Parlamentului României și Guvernului.
Președintele Senatului, Mircea Geoană, a sesizat Curtea Constituțională privind Legea educației, reclamând un conflict juridic de natură constituțională cu Guvernul.
Geoană afirma că acest conflict a fost inițiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educației și să își angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. „Guvernul Boc, într-o incarnațiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, și după un an de zile încearcă același lucru”, adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educației a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivația că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepționale.
„Nu este normal ca Guvernul să persiste în aceeași greșeală și dorim să îl îndreptăm, dacă nu îl îndreptăm de tot la moțiunea de cenzură”, spunea președintele Senatului.
Geoană afirma că decizia Guvernului de a retrage Legea educației din procesul legislativ din Senat este „un gest arbitrar” care echivalează cu desființarea rolului de legiferare al Parlamentului.
Între timp, în 28 octombrie, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea educației.
Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea educației asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție.
De asemenea, judecătorii constituționali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conținutul și structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiții impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.
Curtea Constituțională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care și aceea legată de faptul că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.
Ulterior, în primavara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educației.
