Curtea Constituțională va lua în discuție joi cererea Guvernului de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Executiv și Parlament, după ce parlamentarii au refuzat dezbaterea moțiunii de cenzură.
Guvernul a transmis, luni, Curții Constituționale (CC) cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Executiv și Parlament, conflict generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii.
Premierul solicită președintelui și judecătorilor Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaților și Senat, pe de altă parte, și să constate că blocajul instituțional cu privire la prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educației Naționale.
În scrisoare se arată că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta își pune la dispoziție mandatul și că, deși președintele Senatului, Mircea Geoană, a înțeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituție și să sesizeze Curtea Constituțională, în data de 19 octombrie 2010, cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenței sale de unică autoritate legiuitoare și, în consecință, a parcurs calendarul adoptat pentru desfășurarea acestei proceduri.
„Astfel, calendarul procedurii asumării răspunderii Guvernului este adoptat în unanimitate de către membri Birourilor permanente ale celor două Camere. În plus, stabilind data prezentării proiectului de lege, Parlamentul, prin birourile permanente celor două Camere, a permis Guvernului să își angajeze răspunderea asupra Proiectului Legii educației naționale. Guvernul a și uzat de această permisiune, iar opoziția a utilizat dreptul său constituțional care a luat naștere prin această formă de adoptare a legilor și a depus moțiunea de cenzură. Toate aceste aspecte sunt de natură să demonstreze că procedura constituțională a asumării răspunderii nu a fost dezavuată de Parlament. În consecință, procedura asumării nu numai ca a fost declanlșată și s-au desfășurat primele etape ale acesteia, dar ea a fost neîndoielnic acceptată de Parlament”, se arată în document.
Premierul atenționează însă că deși regulamentul Parlamentului prevede în mod imperativ că moțiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depășit.
„Prezentarea, dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură reprezintă dreptul Guvernului de a verifica dacă se mai bucură de încrederea acordată de Parlament. De cealaltă parte, prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură țin de funcția de control parlamentar. În acest context apare ca lipsit de suport legal refuzul de a permite prezentarea moțiunii de cenzurii și, ulterior, dezbaterea și votarea acesteia. De altfel, odată angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului, ea nu mai poate fi stopată, procedura necesitând a fi parcursă în toate etapele sale. Altfel, ar însemna ca ori de câte ori Guvernul, după angajarea răspunderii, ar avea indicii că există riscul să treacă moțiunea, să-și poată retrage angajarea răspunderii si să ceară stoparea procedurilor”, afirmă premierul.
În opinia șefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituțională, fiind de natură a da naștere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligația sa (dezbaterea moțiunii de cenzură înregistrate) la veritabilul conflict juridic între cele două autorități, respectiv Guvern și Parlament.
„Apreciem că o eventuală prevalare a Parlamentului de Decizia Curții Constituționale 1.431/3 noiembrie 2010 în sensul că moțiunea de cenzură nu ar mai trebui să-și urmeze cursul, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: Ulterior sesizării Curții Constituționale cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, Parlamentul, prin Birourile permanente ale celor două Camere, a permis Guvernului să-și angajeze răspunderea, fixând și data prezentării proiectului de lege și solicitând plenului înscrierea pe ordinea de zi a angajării răspunderii guvernamentale asupra Proiectului legii educației naționale, solicitare care a fost aprobată de plen cu votul a 336 deputați și senatori. Guvernul, uzitând de această permisiune, și-a angajat propriu-zis răspunderea în plenul celor două Camere ale Parlamentului, în baza art. 114 a Constituției României. Altfel spus, chiar dacă un astfel de conflict a existat, el a încetat prin acceptarea de către Parlament a angajării răspunderii Guvernului. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie 2010, cu mult după expirarea termenelor pentru prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură”, susține primul-ministru.
Un alt argument invocat de premier este că decizia Curții Constituționale nu este de natură să conducă prin ea însăși la încetarea procedurii angajării răspunderii Guvernului. Potrivit deciziei Curții, Guvernul nu a fost obligat să renunțe la procedura angajării răspunderii asupra Proiectului Legii Educației naționale, deși Președintele Senatului, Mircea Geoană, solicitase expres acest lucru.
„Apreciem că angajarea răspunderii Guvernului nu reprezintă un gest lipsit de orice control juridic asupra consecințelor pe care le produce adoptarea unei legi ca urmare a angajării răspunderii. Chiar Legea fundamentală instituie o serie de filtre menite să limiteze orice abuz din partea Guvernului în cadrul procedurii de angajare a răspunderii”, mai spune premierul, făcând referire la posibilitatea Parlamentului de a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, posibilitatea Parlamentului de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea prevederilor legale adoptate ca urmare a angajării răspunderii, posibilitatea președintelui României de a cere reexaminarea legii adoptate ca urmare a angajării răspunderii de către Guvern, fie pe motive de constituționalitate, fie pe motive de oportunitate, fie chiar pe motive de conformitate cu obligațiile asumate de România față de instituțiile Uniunii Europene, precum și posibilitatea președintelui României de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea prevederilor legale adoptate ca urmare a angajării răspunderii.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că toți membrii coaliției de guvernare au convenit ca procedura de asumare a răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale să continue și că premierul se va adresa CC pentru clarificări.
Surse parlamentare au precizat că au fost derulate proceduri care nu au fost contestate la CC, respectiv punerea pe ordinea de zi a Parlamentului a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educației și depunerea moțiunii de cenzură urmare a angajării răspunderii, iar Guvernul consideră că, având în vedere aceste elemente, este necesară consultarea Curții Constituționale.
Curtea Constituțională arată, în decizia privind Legea educației, că, dacă la prima vedere, posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiții, oportunitatea și conținutul inițiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut.
Curtea constată că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale, aflat în dezbatere parlamentară, respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu își găsește nicio motivare și apreciază că nu există nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivități parlamentare cu referire la proiectul de lege în discuție.
În același timp, însă, cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul ca instanța de contencios constituțional să oblige Guvernul să renunțe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenței sale, soluția aparținând în exclusivitate autorităților publice aflate în conflict.
Președintele Senatului, Mircea Geoană, i-a solicitat într-o scrisoare premierului Emil Boc retragerea „din procesul legislativ a proiectului Legii educației naționale”, asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea.
Premierul Emil Boc a spus, sâmbătă, că a primit scrisoarea președintelui Senatului, Mircea Geoană, și îi va răspunde luni, din punctul său de vedere conflictul sesizat de CC fiind soluționat, astfel că această instituție nu poate obliga Guvernul să renunțe la procedura asumării răspunderii pe Legea educației.
