Curtea Constituțională a amânat, pentru 20 decembrie, luarea unei decizii în cazul revocării de la conducerea Senatului a fostului președinte al PSD Mircea Geoană, termen până la care judecătorii constituționali vor discuta și contestația de numire a lui Vasile Blaga în locul lui Mircea Geoană.
PSD a depus, miercuri, o sesizare la Curtea Constituțională (CC) în care contestă la alegerea lui Vasile Blaga în funcția de președinte al Senatului, în locul lui Mircea Geoană.
Astfel că cele două contestații ar putea fi puse în discuție împreună, apoi judecătorii CC să se pronunțe, spun surse oficiale.
Mircea Geoană a înaintat în 24 noiembrie Curții Constituționale contestația privind revocarea sa din funcția de președinte al Senatului.
Geoană a spus că votul prin care s-a aprobat hotărârea de încetare a mandatului său de președinte al Senatului este unul politic, pe care îl respectă, dar a susținut că motivele invocate de grupul PSD nu sunt regulamentare și constituționale.
Revocarea sau retragerea sprijinului politic se aplică exclusiv membrilor Biroului Permanent, iar președintele Senatului, conform deciziei CC nr 601, are un statut distinct în cadrul BP, a susținut Geoană.
„Președintele Senatului este ales pe un mandat de patru ani. Este neutru din punct de vedere politic. Singura modalitate ca președintele Senatului să fie revocat este în situația în care ar încălca în mod grav și repetat prevederi constituționale sau prevederi legale, fapte juridice care sunt pasibile cu sancțiune politică sau juridică. Această situație nu există în motivarea grupului PSD, acolo se invocă exlcusiv o decizie politică”, a declarat Geoană.
Potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curții Constituționale, votul acordat președintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancțiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcție a președintelui pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.
„Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din același grup parlamentar, care nu-și poate pierde dreptul la funcția de președinte, dobândit în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, respectându-se principiul configurației politice. În același sens, Curtea Constituțională reține că revocarea din funcție înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu și asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent și, în consecință, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant. Neobservarea principiului menționat și instituirea posibilității alegerii unui nou președinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecință ca sancțiunea aplicată președintelui Senatului, revocat din funcție, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituția României nu permite aplicarea unei asemenea sancțiuni cu caracter colectiv”, se arată în decizia Curții.
Curtea Constituțională a constatat, astfel, că articolul din Regulamentul Senatului care prevede revocarea din funcție a președintelui Senatului, pentru încălcarea Constituției sau a regulamentelor parlamentare, este neconstituțional, întrucât contravine dispozițiilor constituționale privind dreptul fundamental la apărare și principiul configurației politice în alcătuirea Biroului permanent.
