Curtea Constituțională (CC) atrage atenția Parlamentului că nu a dat curs obligației constituționale privitoare la punerea de acord a dispozițiilor unei legi, declarate neconstituționale, cu decizia Curții și cu prevederile legii fundamentale.
„Curtea Constituțională este consternată să constate că Parlamentul României nu a aflat nici până în prezent că, potrivit dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituția României, revizuită în anul 2003, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, indiferent dacă sunt pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate anterior promulgării legilor (controlul a priori) ori asupra legilor sau ordonanțelor în vigoare, pe calea excepției de neconstituționalitate (controlul a posteriori), acesta din urmă fiind accesibil oricărei persoane fizice sau juridice, în condițiile legii”, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al CC.
Cele de mai sus vizează faptul că Parlamentul – nu o singură dată – nu a dat curs obligației constituționale privitoare la punerea de acord a dispozițiilor unei legi, declarate neconstituționale, cu decizia Curții și cu prevederile legii fundamentale. Spre exemplu, dispozițiile art.II alin.(1) și (3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea și completarea Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali nu au fost încă reexaminate de Parlament, la mai bine de un an de la publicarea Deciziei nr.61 din 18 ianuarie 2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2007.
Constatând o atare omisiune, președintele Curții Constituționale s-a adresat lui Bodgan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, solicitându-i să comunice soluția adoptată de Parlament pentru ducerea la îndeplinire a deciziei Curții.
La această solicitare a răspuns secretarul general al Camerei Deputaților, arătând: „Birourile permanente ale celor două Camere legislative au hotărât în ședință comună că Parlamentul are obligația de a reexamina legea numai în cazul deciziei de neconstituționalitate a Curții, pronunțate pe calea controlului a priori. În situația în care decizia Curții Constituționale a fost pronunțată pe calea controlului a posteriori, se consideră că prin decizia respectivă Senatul, Camera Deputaților și Guvernul nu sunt sesizate ci, mai curând, informate, acestea având latitudinea să declanșeze procesul legislativ corespunzător punerii de acord a textelor constatate ca fiind neconstituționale cu prevederile Constituției”.
„Față de starea de neconstituționalitate astfel perpetuată, Curtea reamintește că își exercită funcția de garant al supremației Constituției în vederea asigurării bunei guvernări a României, misiune la care sunt datoare să contribuie toate autoritățile publice având rol de parteneri ai Curții în cadrul acestui proces”, arată sursa citată.
Neîndeplinirea acestei îndatoriri – spune Curtea – reprezintă o gravă atingere adusă statului de drept, democrației constituționale și apărării drepturilor fundamentale ale omului. În contextul dat, sunt lezate și principiile la care România a achiesat odată cu aderarea la Uniunea Europeană și – în cele din urmă – însuși interesul cetățeanului.
„Ca atare, Curtea Constituțională este datoare să ia poziție publică față de nerespectarea acestor principii fundamentale, al căror corolar îl constituie obligația generală de respectare a supremației Constituției, consacrată de art.1 alin.(5) din legea fundamentală”, arată Curtea.
