Curtea Constituțională amână, pentru 31 iulie, neîntrunindu-se majoritatea necesară, luarea unei decizii în legătură cu sesizarea de neconstituționalitate a Ordonanței prin care ICR trece de la Președinție la Senat.
Plenul Curții Constituționale (CC) a luat în dezbatere, marți, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului.
„Constatând că, în completul care participă la dezbaterile în fond și la deliberări, nu se poate lua o decizie cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată, neîntrunindu-se majoritatea cerută de dispozițiile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea a hotărât repunerea cauzei pe rol pe data de 31 iulie 2012, cu citarea Avocatului Poporului și a reprezentantului Ministerului Public”, se arată într-un comunicat de presă al CC.
Curtea Constituțională trebuia să ia în discuție în 5 iulie legalitatea OUG 27/2012 prin care Institutul Cultural Român a trecut din subordinea Președinției în cea a Senatului. Dezbaterea a fost amânată atunci pentru 10 iulie.
Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanța de Urgență 27/ 2012, prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreședinților va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.
Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – președinte – și Tania Radu și Mircea Mihăieș – vicepreședinți, însă Camera Deputaților a eliminat cele două funcții de vicepreședinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcționare a institutului.
Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituție „mult prea politizată” și a acuzat „o lipsă de transparență totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această țară nu mă va convinge că este mai democratic să lași o instituție cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituție cum este Senatul, unde sunt toate forțele politice”, a spus Ponta.
El a mai susținut că liderii grupurilor parlamentare PSD-PNL nu intenționează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparență în cheltuirea banilor publici, iar „agitația” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.
Pe de altă parte, apelurile din străinătate se alătură celor din România, din partea artiștilor, oamenilor de cultură și de afaceri (Asociația Erudio) și a altor figuri publice (Alianța pentru o Românie Curată), care au strâns mii de semnături. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mișcarea papioanelor” – având loc în 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.
În 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat CC în acest caz, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului. Funcția a fost preluată interimar de către Valer Dorneanu.
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins marți ca inadmisibilă sesizarea de neconstituționalitate referitoare la Hotărârea Parlamentului privind revocarea lui Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului.
