Curtea Constituțională a amânat, cu o săptămână, decizia privind sesizarea Executivului legată de conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Parlament.
Judecătorii Curții Constituționale au hotărât ca decizia privind conflictul juridic între cele două puteri ale statului să fie dată pe 24 noiembrie.
Boc, Geoană și Anastase au fost prezenți la CC circa trei sferturi de oră, expunundu-și în fața Curții punctele de vedere.
Guvernul a transmis, luni, Curții Constituționale o cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Executiv și Parlament, arătând că acest conflict este generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii.
Premierul solicită președintelui și judecătorilor Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaților și Senat, pe de altă parte, și să constate că blocajul instituțional cu privire la prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii Educației Naționale.
În scrisoare se arată că angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului reprezintă un gest politic prin care acesta își pune la dispoziție mandatul și că, deși președintele Senatului, Mircea Geoană, a înțeles să dispună de prerogativa prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituție și să sesizeze Curtea Constituțională, în data de 19 octombrie 2010, cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlament și Guvern, Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenței sale de unică autoritate legiuitoare și, în consecință, a parcurs calendarul adoptat pentru desfășurarea acestei proceduri.
Premierul atenționează că, deși regulamentul Parlamentului prevede în mod imperativ că moțiunea de cenzură se prezintă în cel mult 5 zile de la data depunerii, acest termen a fost cu mult depășit.
În opinia șefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituțională, fiind de natură a da naștere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligația sa (dezbaterea moțiunii de cenzură înregistrate) la veritabilul conflict juridic între cele două autorități, respectiv Guvern și Parlament.
„Apreciem că o eventuală prevalare a Parlamentului de Decizia Curții Constituționale 1.431/3 noiembrie 2010 în sensul că moțiunea de cenzură nu ar mai trebui să-și urmeze cursul, este neîntemeiată, pentru următoarele motive: Ulterior sesizării Curții Constituționale cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, Parlamentul, prin Birourile permanente ale celor două Camere, a permis Guvernului să-și angajeze răspunderea, fixând și data prezentării proiectului de lege și solicitând plenului înscrierea pe ordinea de zi a angajării răspunderii guvernamentale asupra Proiectului legii educației naționale, solicitare care a fost aprobată de plen cu votul a 336 deputați și senatori. Guvernul, uzitând de această permisiune, și-a angajat propriu-zis răspunderea în plenul celor două Camere ale Parlamentului, în baza art. 114 a Constituției României. Altfel spus, chiar dacă un astfel de conflict a existat, el a încetat prin acceptarea de către Parlament a angajării răspunderii Guvernului. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie 2010, cu mult după expirarea termenelor pentru prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură”, susține primul-ministru.
Un alt argument invocat de premier este că decizia Curții Constituționale nu este de natură să conducă prin ea însăși la încetarea procedurii angajării răspunderii Guvernului. Potrivit deciziei Curții, Guvernul nu a fost obligat să renunțe la procedura angajării răspunderii asupra Proiectului Legii Educației naționale, deși Președintele Senatului, Mircea Geoană, solicitase expres acest lucru.
Curtea Constituțională a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educației naționale, aflat în dezbatere parlamentară, respectiv la Senat, în calitate de Cameră decizională, nu își găsește nicio motivare și apreciază că nu există nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivități parlamentare cu referire la proiectul de lege în discuție.
În același timp, însă, cu privire la solicitarea autorului sesizării, în sensul ca instanța de contencios constituțional să oblige Guvernul să renunțe la procedura angajării răspunderii, Curtea constată că această cerere excedează competenței sale, soluția aparținând în exclusivitate autorităților publice aflate în conflict.
Președintele Senatului, Mircea Geoană, i-a solicitat într-o scrisoare premierului Emil Boc retragerea „din procesul legislativ a proiectului Legii educației naționale”, asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea.
