Curtea Constituțională (CC) a decis, miercuri, că sunt neconstituționale prevederi din Regulamentele Senatului și Camerei Deputaților referitoare la majoritatea cu care se aprobă urmărirea penală a miniștrilor parlamentari.
CC a stabilit că sunt neconstituționale articolul 155, alineatul 3, din Regulamentul Camerei și articolul 150, alineatul 3, din Regulamentul Senatului, prevederi care sunt suspendare în urma deciziei Curții.
Curtea explică, într-un comunicat remis, agenției MEDIAFAX, că în privința dispozițiilor articolului 155, alineatul 3, din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin hotărârea Camerei Deputaților 8 din 24 februarie 1994, potrivit cărora cererea privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului „se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților”.
Curtea a constatat că această prevedere contravine articolului 76, alineatul 2, din Constituție care stabilindfăd reguli esențiale procedurii legislative perevede că „legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecaare Cameră”.
Din aceleași considerente, Curtea de declarat neconstituțional și textul articolul 150, alinetul 3, din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului 28 din 24 octombrie 2005, care prevede că „hotărârea” privind urmărirea penală a membrilor Guvernului „se adoptă cu votul majorității senatorilor”..
Potrivit articolului 147, alineatul 1, din Constituție, dispozițiile din Regulamente constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile legii fundamentale.
Pe durata acestui termen dispozițiile constate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
PDL a atacat Regulamentul Senatului la Curtea Constituțională, solicitând ca începerea urmăririi penale împotriva miniștrilor senatori să se facă nu cu majoritatea voturilor tuturor senatorilor, ci cu majoritatea celor prezenți la ședință.
Președintele democrat-liberal, Emil Boc, a criticat prevederile articolului 150, alineatul 3 din Regulamentul Senatului, care prevede că cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorității tuturor senatorilor. El a arătat că, din totalul de 137 senatori, trebuie să fie prezenți la ședință minimum 69 dintre ei, cererea de începere a urmăririi penale fiind aprobată doar dacă toți cei 69 votează pentru ea.
„Propunerea PDL este ca cererea de începere a urmăririi penale să fie aprobată cu votul majorității simple a celor prezenți”, a explicat Boc, arătând că astfel va fi nevoie de doar 35 de voturi pentru încuviințarea cererii de urmărire penală, în condițiile în care cvorumul de ședință este 69 de senatori.
Emil Boc a precizat că articolul 76, alineatul 2 din Constituție prevede că legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității celor prezenți, astfel că și cererea de începere a urmăririi penale trebuie să se facă tot prin această măsură, deci cu 35 de voturi, nu cu 69.
„Prin acest demers, dorim să ușurăm mecanismul de ridicare a imunității și să facilităm începerea urmării penale împotriva senatorilor miniștri”, a explicat liderul PDL.
Conform articolului 76, alineatul 2 din Constituție, „legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră”.
O sesizare similară, dar privind Regulamentul Camerei Deputaților, a fost transmisă anterior Curții Constituționale, tot de către PDL.
În 9 iulie, Curtea Constituțională (CC) a amânat pentru 17 septembrie discutarea sesizării PDL în legătură cu prevederea din Regulamentul Camerei Deputaților privind punerea sub urmărire penală a miniștrilor-parlamentari, precizând că nu împiedică Parlamentul să continue soluționarea cererilor primite.
Cu privire la sesizarea referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, formulată de un număr de 52 de deputați în temeiul art.146 lit.c) din Constituție, Curtea Constituțională a decis să amâne dezbaterea, ca urmare a cererii președintelui Camerei Deputaților prin care s-a solicitat acordarea unui „termen rezonabil în care factorii constituționali să poată exprima un punct de vedere”, informa CC.
În acest sens, în adresa transmisă președintelui Curții Constituționale de către președintele Camerei Deputaților se arată: „… în vederea emiterii acestui punct de vedere, lucrăm actualmente la studierea stenogramelor dezbaterilor parlamentare succesive desfășurate în ultimii 18 ani, care au avut ca obiect revizuirea Constituției, precum și la studierea deciziilor succesive ale Curții Constituționale care au avut ca obiect constituționalitatea Regulamentului Camerei Deputaților”.
În sprijinul acestei solicitări se mai subliniază: „Parlamentul, Camera Deputaților, se află în vacanță și se va întruni, potrivit Constituției, la începutul lunii septembrie, ca atare, o eventuală decizie a Curții Constituționale va putea deveni aplicabilă efectiv, abia peste două luni. În aceste condiții, aceasta nu va impieta în nici un fel asupra desfășurării actului de justiție aflat în curs, chestiune care, sunt convins, vă preocupă la fel de mult ca și pe mine”.
În ceea ce privește procedura de urmărire penală a miniștrilor parlamentari, amânarea dezbaterilor Curții Constituționale asupra prevederilor regulamentare criticate ca fiind neconstituționale nu împiedică Parlamentul să continue soluționarea cererilor ce i-au fost adresate, preciza sursa citată.
Președintele PDL Emil Boc a susținut că este neconstituțional Regulamentul Camerei Deputaților privind punerea sub urmărire penală a miniștrilor-parlamentari cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul deputaților.
Emil Boc a arătat că această prevedere din Regulamentul Camerei Deputaților este neconstituțională întrucât, pe de o parte, în Constituție se spune foarte clar că legile ordinare și hotărâririle să adoptă cu votul majorității celor prezenți, iar pe de altă parte este profund neconstituțional și din perspectiva faptului că președintele României poate fi suspendat din funcție cu votul majorității deputaților și senatorilor, iar un ministru parlamentar nu poate ajunge în fața justiției decât cu o majoritate de două treimi.
Sesizarea PDL către Curtea Constituțională a survenit lipsei de cvorum la votul asupra cererilor de începere a urmăririi penale a lui Adrian Năstase și Miron Mitrea, exprimându-și votul doar 208 deputați, în ședința Camerei Deputaților din 24 iunie.
Președintele Camerei Deputaților, Bogdan Olteanu, anunțase anterior votului că pentru a se întruni cvorumul era necesară prezența a 220 de deputați. Deputații s-au exprimat, prin vot secret, cu bile, asupra solicitărilor DNA de începere a urmăririi penale a social-democraților Miron Mitrea și Adrian Năstase.
Camera Deputaților a respins, în 13 august, solicitările DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazurile lui Miron Mitrea și Adrian Năstase.
