osarele Zambaccian, Puwak și Culiță Tărâță au fost redeschise pentru că ancheta făcută a fost insuficientă, a declarat Daniel Morar, șeful Departamentului Național Anticorupție (DNA), care afirmă că nu există „nici o direcție” privind cercetarea de către DNA mai ales a membrilor PSD.
„Sunt dosare pe care le-am redeschis după ce eu și procurorii din cadrul DNA am constatat că cercetările au fost insuficiente, au fost deficitare și că nu s-au preocupat acești procurori – procurorii care au dat soluții – să dea soluții pentru rezolvarea fondului cauzei”, a declarat procurorul șef Morar, vineri, pentru BBC România.
Potrivit lui Morar, dosarele de mare corupție privesc parlamentari – în funcție sau sau care au comis faptele când erau în funcție, în perioada 2000-2004 – și reprezentanți ai administrației publice locale. „Putem să-l catalogăm și pe domnul Oprișan în această zonă”, a mai spus el.
Întrebat dacă există o tendință a DNA de a ancheta mai ales membri ai PSD, Daniel Morar a răspuns că nu există „nici o direcție în acest sens”. „Așa a fost situația, aceste dosare i-au privit, din întâmplare sau nu – putem să avem o explicație sau nu – pe membrii fostului partid de guvernământ”, a arătat el.
Șeful Departamentului Național Anticorupție a mai afirmat că este o presiune din partea tuturor pentru finalizarea dosarelor de corupție, deși se știe că încheierea unei astfel de cauze necesită mult timp. „Toată lumea așteaptă: ei (UE – n.r.) așteaptă, presa așteaptă, opinia publică așteaptă, și eu, ca procuror șef… (…) Trebuie să avem totuși răgaz, nu putem să facem dosarele la comandă”, a arătat el.
Cu toate acestea, șeful DNA speră că o parte din cauzele de mare corupție „vor fi scoase” înainte de apariția raportului de țară, în primăvara anului viitor.
Dosarul privind terenul din strada Zambaccian cumpărat de Adrian Năstase a fost redeschis la începutul lunii noiembrie 2005 de Departamentul Național Anticorupție (DNA), soluția inițială în acest caz fiind infirmată de procurorii anticorupție.
Alianța PNL-PD a sesizat PNA, la sfârșitul lunii august 2004, cerându-i să cerceteze legătura dintre achiziționarea de către Adrian Năstase (pe atunci prim-vicepreședinte PDSR și vicepreședinte al Camerei Deputaților) a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru și susținerea pe care acesta a primit-o de la Năstase în timp ce era cercetat penal, în 1997.
Potrivit sesizării, Năstase a cumpărat, în 1998, un teren de 700 de metri pătrați în strada Zambaccian, la un preț de 11.000 de dolari, „de 25 de ori mai mic decât prețul real, de piață, al terenului”. Terenul a ajuns la Năstase după ce Bivolaru l-a vândut, în 1996, soacrei sale. După doi ani, el a fost cumpărat, în timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vândut cabinetului de avocatură „Adrian Năstase”.
În septembrie 2004, PNA a informat că dosarul privind modul de achiziționare a unui teren de către premierul Adrian Năstase a fost închis, Parchetul susținând că tranzacția a fost legală.
Parchetul Național Anticorupție (predecesorul DNA) a redeschis dosarul privind afacerile familiei fostului ministru al Integrării Europene, noul șef al procurorilor anticorupție, Daniel Morar, infirmând soluția de neîncepere a urmăririi penale dată în decembrie 2003 de Secția de Anchete Speciale, condusă atunci de Adrian Miclescu.
În 29 august 2003, PNA anunța că s-a sesizat din oficiu, ca urmare a informațiilor din mass-media, în legătură cu modul în care a fost dobândită și folosită suma de 150.000 de euro, în cadrul programului „Leonardo da Vinci”, de firmele soțului ministrului Hildegard Puwak. În 19 decembrie 2003, după ce Hildegard Puwak și-a dat demisia din funcția de ministru, Parchetul Național Anticorupție a închis dosarul privindu-i pe soțul și fiul acesteia, Iosif și Mihai Puwak.
Procurorii DNA au redeschis și dosarul împotriva fostului deputatul PSD Culiță Tărâță, caz pornit de la o plângere făcută cu privire la arendarea terenurilor din Insula Mare a Brăilei. Culiță Tărâță este cercetat – alături de un judecător sindic și de un administrator judiciar – pentru dare de mită, trafic de influență, înșelăciune, evaziune fiscală și infracțiuni la Legea contabilității.
