Încarcerarea lui Miron Cozma și posibilitățile ca acesta să iasă din închisoare au dat naștere la diverse interpretări ale legii penale din partea specialiștilor în drept, singura în măsură să stabilească dacă fostul lider va fi sau nu eliberat rămânând însă instanța de judecată.
Cazul Cozma a determinat pe mulți specialiști în drept să analizeze speța și să-i găsească diverse finalități, în funcția de interpretarea proprie a legii penale. Dacă unii dintre juriști consideră că Miron Cozma nu ar mai avea de ce să facă detenție, alții susțin că el ar putea sta în închisoare încă mulți ani.
Avocații lui Miron Cozma au depus, joi, la Curtea de Apel București, o cerere de contopire a pedepselor primite pentru mineriadele din 1991 și ianuarie 1999, după a cărei soluționare va putea fi solicitată instanței punerea în libertate a lui Miron Cozma. Avocatul Viorel Dumitrescu spune că cererea vizează perioada executată de Cozma (șapte ani și 11 luni) din pedeapsa grațiată de fostul președinte cu cea de zece ani, confirmată de instanța supremă. Astfel, lui Cozma i-ar mai rămâne de executat în jur de doi ani de închisoare.
Potrivit practicii și precedentelor, în situația în care o persoană are două condamnări pentru fapte similare, pedepsele se contopesc, fiind executată condamnarea mai mare.
Unii avocați susțin că, în cazul lui Cozma, contopirea pedepselor determină aplicarea pedepsei celei mai mari – cea de 18 ani, aplicată pentru mineriada din 1991. Iar aceasta deoarece grațierea nu înlătură răspunderea penală, ci doar executarea în parte sau în totalitate a pedepsei. În sprijinul ipotezei lor, specialiștii susțin că, în caz contrar, s-ar produce un precedent periculos: orice grațiat ar putea săvârși alte fapte penale pedepsite cu pedepse mai mici decât cea grațiată, ar face apoi cereri de contopire și ar scăpa de detenție.
Dacă această ipoteză s-ar aplica în cazul lui Miron Cozma, el ar trebui să mai stea încă cinci ani în închisoare până ar putea îndeplinii condițiile pentru a cere liberarea condiționată. Concret, pentru a beneficia de liberare condiționată, Cozma ar trebui să stea în detenție două treimi din cei 18 ani, adică 12 ani.
Alți juriști consideră că, în acest caz, contopirea pedepselor nu este posibilă deoarece acest act juridic nu poate avea loc decât în situația unor pedepse executabile. La Cozma, o pedeapsă este deja grațiată, astfel că singura condamnare rămasă valabilă ar fi cea de zece ani, confrimată miercuri de instanța supremă. În această ipoteză, raportându-ne la condamnarea de zece ani, Cozma ar mai trebui să stea în închisoare mai mult de șase ani, pentru a putea beneficia de condițiile cerute pentru liberare condiționată, susțin o parte dintre specialiștii în drept.
O altă ipoteză a specialiștilor în drept este că Miron Cozma nu ar trebui să mai facă închisoare, deoarece îi sunt aplicabile prevederilor legate de concursul de infracțiuni. Astfel, dintre cele două pedepse – cea de 18 ani și cea de zece ani – se aplică cea mai mare, care este grațiată.
Indiferent de aceste ipoteze – care i-au făcut pe mulți specialiști în drept să citească cu multă atenție prevederile penale – singura în măsură să ia o decizie este Curtea de Apel București. În funcție de această decizie, se va trece sau nu la pasul următor, cel referitor la liberarea condiționată.
Până când justiția va găsi portița legală în cazul său, Miron Cozma rămâne încarcerat la penitenciarul de maximă siguranță Rahova, unde a fost adus miercuri seară, după ce a fost prins de polițiștii bucureșteni.
