– Zilnic, zeci de persoane de etnie romă, bărbați, femei și copii deopotrivă, scormonesc printre gunoaiele din rampă strângând cartoane și fier, pe care mai apoi le vând la kilogram
– Pentru câteva sute de mii de lei vechi pe zi, aceștia înfruntă un miros insuportabil, deosebit de toxic, produs ca urmare a putrezirii materialelor organice și a arderii deșeurilor din plastic și cauciuc
– Pentru ei groapa de gunoi este singura sursă de venit, iar renunțarea la această îndeletnicire, indiferent de riscuri, nici nu poate fi pusă în discuție
Înfruntă iadul de la groapa de gunoi a municipiului Suceava pentru a strânge cartoane, fier sau orice altceva le-ar putea aduce un venit. Zi de zi, zeci de persoane de etnie romă, bărbați, femei și copii deopotrivă, inhalează mirosul insuportabil emanat de tonele de gunoaie intrate în putrefacție, selectând dintre acestea orice se poate vinde. Dacă pentru o persoană venită din exterior duhoarea emanată de deșeuri putrezite și de cauciucuri arse este greu de suportat și preț de câteva minute, pentru acești căutători de „comori” mirosul nu există, aceștia fiind deja „dopați” cu aerul de „Călău”, așa cum este denumită groapa de gunoi de cei care au neșansa să lucreze zonă. Înarmați cu cizme din cauciuc și furci, romii încep să scormonească prin munții de gunoaie încă de la primele ore ale dimineții, pândind mașinile care aduc gunoi proaspăt, cel din care se pot selecta cu ușurință deșeurile de carton și de fier. „Strângem și noi ce putem, mai ales cartoane, pe care le vindem aici cu aproape cu 1000 de lei kilogramul. Ne-am săturat de viața asta chinuită, ne omorâm singuri, dar nu avem ce face, mai bine muncim decât să dăm în cap”, spune Corneliu Lungu, un cetățean de etnie romă din comuna Pătrăuți pentru care scormonitul în gunoaie reprezintă singura sursă de venit. Acesta are și un ajutor de nădejde în persoana fiului său Abel, care deși nu are mai mult de 14 ani, inhalează zilnic mirosurile greu de suportat și pentru un adult. Împreună aceștia strâng câte 200 de kilograme de hârtie pe zi, pentru care primesc 200.000 de lei vechi, câte 1000 de lei pentru fiecare kilogram adunat.
Rampa de gunoi, „colorată” zilnic de câte 50 de romi
Printre cei care scormoneau ieri printre gunoaie încă de la prima oră a dimineții se numără și Daniela, o tânără care își deplânge soarta și nu ezită să ceară un ban atunci când o întrebăm despre viața de la „Călău” .”Ne muncim aici pentru câțiva bani, mai bine mi-ați da 10.000 decât să mă întrebați ce fac ”, spune nervoasă tânăra avertizându-ne să nu o fotografiem. „Eu unul strâng fier că e mai scump. Pentru fiecare kil primim 4000 de lei, da e foarte greu să-l găsești, doar dacă ai noroc poți să strângi mai mult. Mirosul de aici mă omoară, m-am săturat, dar nu am unde să lucrez”, spune un alt rom care patrulează prin zonă în căutarea deșeurilor din fier. Viața celor care scormonesc zilnic printre gunoaiele gropii din lunca Sucevei este cunoscută cel mai bine de angajații firmelor de salubritate, aceștia venind de câteva ori pe zi la groapă pentru a aduce containerele de gunoi din municipiu. „Astăzi (n.r. ieri), fiind zi de sărbătoare, sunt mai puțini, dar într-o zi normală rampa se umple de romi. Vin de prin satele apropiate cu căruțele și nu prea te poți băga între ei. De multe ori, mai ales dimineața, vin și câte 50”, ne-a spus unul dintre șoferii de pe mașinile care aduc gunoiul din municipiu la groapă.
Își petrec noaptea în mijlocul gunoaielor
Dacă cei care scormonesc printre gunoaie în căutarea cartoanelor și a bucăților de fier ies din iadul de la „Călău” după câteva ore, nu la fel de norocoși sunt paznicii rampei, aceștia stând printre gunoaie și în timpul nopții. Pentru ei viața în mijlocul a tone de deșeuri este o obișnuită, iar duhoarea, greu de suportat și de la sute de metri distanță de rampă, nu mai este resimțită câtuși de puțin. „De un an de zile stau câte jumătate de zi aici printre gunoaie. Asta este viața, treptat m-am obișnuit, dar e foarte greu să trăiești în acest condiții”, ne-a spus Cristi, paznicul aflat în tură în cursul zilei de ieri. Singura „barieră” dintre el și gunoaie este reprezentată de o chichineață din metal, care nu are mai mult de 1 metru înălțime și în care abia a încăput un pat. Fumul gros și înecăcios care înconjoară zi de zi groapa, precum și mirosurile greu de suportat nu mai reprezintă de mult un impediment pentru cei care își câștigă existența scormonind printre gunoaie, mulți dintre ei considerând groapa o comoară din care se pot obține sumele necesare traiului de zi cu zi. Pentru ei groapa de gunoi este singura sursă de venit, iar renunțarea la această îndeletnicire, indiferent de riscuri, nici nu poate fi pusă în discuție.
Materiale organice putrezite și deșeurile arse transformă groapa într-un focar de infecție
Aerul irespirabil de la groapa de gunoi din lunca Sucevei se formează ca urmare a putrezirii materialelor organice și arderii de deșeuri. „Materialele organice aruncate în rampă întră într-un proces de oxido-reducere, putrezind și emanând un miros deosebit de toxic. La aceasta se mai adaugă arderea plasticului și a cauciucurilor, proces din care rezultă o toxicitate mult peste limita admisă”, a explicat Constantin Harasim, șeful Comisariatului Județean de Mediu Suceava, subliniind că romii nu ar trebui lăsați să desfășoare activități de colectare a deșeurilor, zona fiind una mult prea toxică. Reamintim că actuala groapă de gunoi a municipiului Suceava trebuie închisă până la finele anului 2008, acest termen fiind stabilit în urma întocmirii graficului de aderare a României la Uniunea Europeană.
