Anul 2004 a început în forță când administratorii „păianjenului gigant” al Internetului – Google.com – au anunțat că vor face o ofertă publică pentru compania lor estimată la 2.718.281.820 dolari. Dar de unde „îndrăzneala” de a cere atât de mulți bani?
În 1995, doi studenți de la Universitatea Stanford și-au înlocuit cărțile cu ceva mai performant – un „Back Rub”. Așa și-au botezat cei doi primul model de motor de căutare pe Internet, care avea să devină mai târziu Google.com. De ce Google? Pentru că este o extensie a lui „googol”, sau numeralul 1 urmat de o sută de zerouri. Iar numerele sunt entități pe care studenții Sergey Brin și Larry Page aveau să le întâlnească foarte des în cariera lor.
Folosind un simplu dormitor pentru banca lor de date, și o altă cameră pe post de birou, cei doi concepuseră un plan ingenios, cu un singur punct slab – lipsa fondurilor. Se pare însă că cineva a apăsat butonul „Mă simt norocos”, pentru că un alt coleg de la Stanford, pe nume Andy Bechtolsheim, unul dintre fondatorii Sun MicroSystems, le-a oferit 100.000 de dolari înainte ca întreaga afacere să fie pusă pe picioare. În cele din urmă, studenții au strâns aproape un milion de dolari de la prieteni, rude și investitori, iar în 1998, Google.com și-a găsit drumul pe Internet.
În prezent, Google este cea mai extinsă colecție de URL-uri, listând peste opt miliarde de pagini web, pentru care se primesc 200 de milioane de accesări pe zi. „Imperiul” Google constă în patru centre de date plasate în Statele Unite, care găzduiesc mii de aparate; dacă unul nu mai funcționează, există multe altele pentru a-l înlocui.
În 2003, Google a înregistrat un profit net de 105,6 milioane de dolari, în special din vânzarea de „cuvinte cheie” legate de un spațiu publicitar, compania având un viitor asigurat.
(Click News)
