Câteva zeci de persoane au protestat, marți, în fața Ministerului Culturii, față de aprobarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic de la Roșia Montană și au cerut demisia ministrului Kelemen Hunor.
Protestul, autorizat să se desfășoare în intervalul 12.00 – 14.00, a fost organizat de mai multe asociații care militează pentru protejarea patrimoniului în numele campaniei „Salvați Roșia Montană”.
Manifestanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Kelemen Hunor ministrul cianurii”, „Ministerul Cianurii și al Distrugerii Patrimoniului Național”, „Coaliția de guvernare PDL+UDMR+RMGC egal Love”, „Guvern plătit de moarte” și „Luați voi cianura, noi vrem natura și cultura” și au fluturat un steag al României.
De asemenea, protestatarii au adus mai multe fotografii ale ministrului Kelemen Hunor, încadrate în rame aurii, și au scandat, printre altele, „Hunor, demisia”, „Guvern de derbedei vinde aur pe doi lei”, „Kelemen neisprăvit, Cârnicul l-a otrăvit”, „Hunor, ieși afară, ne-ai adus cianura în țară”.
Printre participanții la protest s-au numărat Mircea Toma, de la Agenția de Monitorizare a Presei, Nicușor Dan, de la Asociația „Salvați Bucureștiul”, Remus Cernea, Voicu Rădescu, precum și arhitectul Șerban Sturdza, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România și al fundației Pro Patrimoniu.
„Sperăm să modificăm ceva din nenorocirea care s-a petrecut. Acum, din punct de vedere formal, instituția (Ministerul Culturii, n.r.) are timpul și instrumentele să repare”, a spus Mircea Toma. El a amintit că decizia ministrului Culturii de a aproba certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic a fost luată pe baza votului favorabil dat în unanimitate de Comisia Națională de Arheologie din cadrul ministerului.
„Eu nu înțeleg cum niște arheologi pot să-și omoare cu mâna lor obiectul de activitate”, a spus Mircea Toma.
Pe de altă parte, el a spus că ministrul poate să consulte și Comisia Națională a Monumentelor Istorice, care, în urmă cu o lună și jumătate, a propus promovarea zonei Roșia Montană pentru includerea în patrimoniul UNESCO. „Comisia Națională a Monumentelor Istorice are clar o opinie opusă. Ambele comisii sunt consultabile de către ministru, dacă ministrul vrea să întrebe și cealaltă comisie, are o acoperire, dacă el nu are propria lui judecată, propria lui gândire, care să reflecte interesul public”, a mai spus Toma, adăugând că sunt destule entități ale interesului public care s-au pronunțat împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, dând ca exemplu Academia Română și Patriarhia.
Întrebat cum comentează motivația ministerului privind aprobarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică – aceea că investitorul Roșia Montană Gold Corporation va acorda fonduri pentru reabilitarea patrimoniului din zonă -, Șerban Sturdza a spus că el nu își schimbă părerea și că există o lipsă de transparență totală în comunicarea legată de proiectul minier. „Consider că este o mare greșeală semnarea de către arheologi a descărcării pentru masivul Cârnic. Guvernul ar trebui să aibă un punct de vedere explicit și să nu interpună tot felul de metode în comunicarea cu populația. De fapt, este un proiect care este ocult. Faptul că se găsesc metode de reabilitare a clădirilor este un amănunt. El poate fi acceptat în anumite limite, dar nu poate în niciun caz să devină scuză pentru ceea ce urmează”, a spus Sturdza.
Acesta a mai spus că „târgul este complet incorect și nejustificat”. „Cu toții suntem interesați să reabilităm clădirile și mediul de acolo, dar modalitatea în care se face cred că este, la o cercetare mai amănunțită, mincinoasă. (…) Nu are nicio legătură reabilitarea cu schimbul care se face sau cu faptul că se descarcă de sarcină o suprafață extrem de importantă”, a mai spus Sturdza.
Protestatarii au mai venit la minister cu o petiție în care îi solicită lui Kelemen Hunor demisia din funcția de ministru al Culturii și Patrimoniului Național, în urma deciziei MCPN de a emite certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru masivul Cârnic, Roșia Montană, monument istoric din grupa valorică A, recunoscut cu valoare națională.
Contactați de MEDIAFAX, reprezentanții ministerului nu au făcut comentarii pe marginea protestului.
Direcția Județeană pentru Cultură Alba a emis, pe 14 iulie, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roșia Montană, România – proiectul minier Roșia Montană”.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naționale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă „Masivul Cârnic, Roșia Montană, România – proiectul minier Roșia Montană”.
„Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea și valorificarea moștenirii arheologice și arhitectonice de la Roșia Montană”, se arăta în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor, a inițiat un plan de acțiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice și monumente arhitectonice.
Planul are ca obiectiv salvarea și punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice și arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificație istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monulești, care vor fi cercetate, restaurate și deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale și moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localității revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.
Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiți la Roșia Montană pentru lucrările de conservare și punere în valoare a patrimoniului arheologic și arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înființarea unei comisii speciale – din care vor face parte experți independenți – care va monitoriza și va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situația în care se vor face descoperiri importante, scria în comunicatul Ministerului Culturii.
„Este o procedură legală care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. În momentul în care se va parcurge o nouă etapă, atunci voi oferi alte informații. Avizul înseamnă salvarea a circa 80 la sută din patrimoniul cultural construit și respectă criteriile privind salvarea patrimoniului național. Urmează, dacă va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei părți a masivului Cârnic”, a declarat, joi seară, la Cluj, Kelemen Hunor, întrebat despre certificatul de descărcare de sarcină arheologică.
Roșia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roșia Montană, din Munții Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.
Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deține 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acțiuni, prin firma Minvest Deva, iar alți acționari cumulează 0,23% din titluri.
