Creșterea valorii nutriționale a alimentelor poate fi realizată prin înțelegerea felului în care ingredientele benefice conlucrează la îmbunătățirea stării de sănătate, susține nutriționistul britanic Ian Marber, în volumul său intitulat „The Food Doctor”, relatează dailymail.co.uk. În societatea actuală, devenită tot mai stresantă, este un fapt general acceptat ca multe persoane să se simtă tot mai obosite. Totuși, prin îmbunătățirea dietei, oamenii pot să crească nivelul aportului lor energetic.
Oamenii mănâncă din diverse motive, pornind de la simpla senzație de foame și terminând cu dineurile servite în timpul diverselor activități sociale. Procesul de digestie asigură energia necesară organismului pentru repararea și înnoirea celulelor.
Toate tipurile de nutrimente sunt necesare pentru a crea energie, dar în timpul acestui proces energetic, desfășurat la nivel celular, unele dintre acestea au un rol mai mare decât celelalte.
Mineralele, vitaminele, aminoacizii și acizii esențiali sunt descompuși în molecule în timpul procesului digestiv. Nutrimentele și glucoza astfel obținute sunt filtrate de membrana celulară și eliberate în fluxul sangvin, după care ele sunt asimilate de celulele organismului.
Nutrimentele cu rol probiotic ajută la sinteza vitaminei B din alimente, dar, totodată, se depozitează în mici cantități de rezervă ce pot fi utilizate ulterior de organism. Ele asigură și extracția magneziului din alimente. Cele mai bune surse de nutrimente probiotice sunt varza, iaurtul, tomatele, ceapa, usturoiul și bananele.
*
Magneziul acționează ca un element care transportă glucoza până la celule, unde aceasta este absorbită și transformată în acid piruvic, un produs intermediar de metabolism al glucidelor, grăsimilor și aminoacizilor care contribuie la eliberarea energiei. Alimentele ce conțin cele mai mari cantități de magneziu sunt ovăzul, orezul, quinoa, semințele de dovleac și cele de floarea soarelui, nucile, lintea și frunzele verzi ale leguminoaselor.
*
Cromul stimulează și fortifică compoziția insulinei. Alimentele bogate în crom sunt ficatul, carnea de pasăre, scoicile, broccoli, semințele și păstăile.
Vitamina B1 joacă un rol important în transformarea glucozei și a grăsimilor în acid piruvic. Alimentele bogate în vitamina B1 sunt semințele întregi, păstăile verzi de fasole, dar mai ales germenii de grâu, semințele de floarea soarelui și carnea slabă de porc.
*
Vitamina B2 ajută și ea la conversia grăsimilor din organism în acid piruvic și la mișcarea electronilor în jurul nucleelor din cadrul moleculelor, contribuind la impulsionarea fluxului energetic. Alimentele bogate în vitamina B2 sunt iaurtul, ouăle, peștele (în special păstrăvul și tonul), broccoli, spanacul, avocado, carnea roșie și cea albă de pui, dar și germenii de grâu, semințele de ovăz, de quinoa și de secară.
*
Vitamina B3 contribuie la transformarea grăsimilor în acid piruvic și la generarea de energie. Sursele cele mai indicate sunt alimentele bogate în proteine, precum carnea de pasăre, peștele, carnea roșie și ficatul, castanele și ciupercile. Totodată, alimentele bogate în triptofan (lactatele și ouăle) cresc nivelul de niacin din organism.
*
Vitamina C este extrem de importantă în etapa finală a procesului de eliberare a energiei în organism, denumită „lanțul transferului de electroni”. Alimentele indicate sunt fructele și legumele proaspete, în special cireșele, citricele, pepenele, ananasul, căpșunele, ardeii, cartofii și frunzele leguminoaselor verzi.
*
Biotina ajută la transformarea aminoacizilor din proteine în acid piruvic și este vitală pentru procesul de descompunere a moleculelor de grăsimi, pentru a fi transformate în energie. Cele mai indicate alimente sunt ficatul, peștele, gălbenușul de ou, soia, nucile, varza, cartofii, tomatele, morcovii și avocado.
