Câteva mii de persoane au participat sâmbătă la prima ediție a Festivalului „Comorile Muntelui”, organizat pe platoul Masivului Rarău de Consiliul Județean Suceava împreună cu Grupurile de Acțiune Locală ”Bucovina de Munte” și ”Bazinul Dornelor” și în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Turism, care a susținut financiar acest eveniment.
Oamenii au avut parte de spectacole de toacă, trâmbiță, fluier și bucium, spectacole de cântece și dansuri populare ale vetrelor folclorice de pe văile Bistriței și Moldovei, dar și ale Ansamblului artistic profesionist ”Ciprian Porumbescu” și interpretei Veta Biriș. De precizat că Festivalul „Comorile Muntelui” a fost organizat într-un amfiteatru natural, de unde puteau fi admirate vârful Giumalău, Pietrele Doamnei de pe Rarău, dar și toți munții din apropiere.
Veniți în număr mare încă de la începutul evenimentului, oamenii au putut vizita expozițiile dedicate obiceiurilor de stână, meșteșugurilor tradiționale, produselor gastronomice specifice, activităților de vânătoare și pescuit. Pe platoul Masivului Rarău, în Munceii Rarăului, au fost amenajate stâne autentice unde participanții s-au putut delecta cu produse specifice precum caș, brânză, urdă, balmoș sau borș de miel.
Festivalul a început cu primirea gospodarilor de pe văile Bistriței și Moldovei, aceștia venind pe platoul Rarăului cu obiecte tradiționale, stâne de oi la care se puteau servi bucate tradiționale, dar și cu portul și obiceiurile populare. Manifestările au continuat cu vizitarea stânelor din zonele Fundu Moldovei, Vama, Breaza și Stulpicani, precum și cu vizitarea standurilor meșterilor populari, producătorilor tradiționali și Direcției Silvice Suceava.
Începând de la prânz, toți cei prezenți au putut urmări un spectacol de bucium, trâmbiță, clopot, toacă și fluier, la care au participat buciumașii de pe Rarău, tulnicăresele din Apuseni și trișcașii de pe Ilve. Momentele artistice au continuat cu spectacolele susținute de formațiile din vetrele folclorice Stulpicani, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Sadova, Vatra Dornei, Moldovița și Coșna. La finalul festivalului, după lăsarea întunericului, toți cei prezenți au asistat la un spectacol de lasere, după care s-au adunat în jurul unui impresionant foc de tabără.
Drapelul național a fost arborat și va rămâne pe o culme a Masivului Rarău
Unul dintre momentele principale ale acestei prime ediții a festivalului a fost concursul de orientare turistică „Comoara ascunsă – Zestrea Domniței Ruxandra”, la care au participat 46 de copii de la patru centre de orientare sportivă, din Câmpulung Moldovenesc, Fundu Moldovei, Liteni și Suceava. La finalul concursului, copiii au descoperit un cufăr, comoara ascunsă acolo nefiind altceva decât „o comoară a neamului românesc”, drapelul național. După ce a fost sfințit, tricolorul a fost purtat de mai mulți pompieri suceveni până pe o culme de pe muntele Rarău, acolo unde a fost arborat și unde va rămâne de acum înainte. Drapelul României arborat pe Masivul Rarău are o lungime de șase metri și o lățime de patru metri. În timpul în care drapelul a fost purtat către locul de arborare, toți cei prezenți la festival au ascultat, în picioare, Imnul Național al României. Pe tot parcursul acestui moment corul Inspectoratului pentru Situații de Urgență a interpretat cântece patriotice. Trebuie spus că după slujba de sfințire, prefectul Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, dar și șeful ISU Suceava, generalul Ion Burlui, au sărutat drapelul național îngenunchind în fața acestuia.
La această primă ediție a Festivalului ”Comorile Muntelui” au fost prezenți toți primarii din zona de munte, cărora Cătălin Nechifor le-a mulțumit public pentru implicare. Alături de primari, la prima ediție a Festivalului „Comorile Muntelui” au mai fost prezenți senatorul Neculai Bereanu, deputații Dumitru Pardău și Cezar Cioată, șefi de instituții sucevene, precum și consilierii județeni Virginel Iordache și Brîndușel Nichitean.
Nechifor: Ne-am dorit să avem o zi a muntelui, a Bucovinei și a gospodarilor, care să ne reprezinte
În discursul său, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a ținut să precizeze că organizarea acestui festival a fost făcută din dorința de a avea o zi a muntelui, a Bucovinei și a gospodarilor din această zonă, „o zi care să ne reprezinte”. ”Este o prima ediție și sunt convins că edițiile a doua și a treia vor fi mai bune, mai frumoase, mai bogate. Implicați în această acțiune au fost primarii din multe localități, de la Poiana Stampei la Coșna, Dorna Candrenilor, la Vatra Dornei, la Dorna Arini, la Panaci, la Saru Dornei, Crucea, Broșteni. Sunt aici primarii de pe Valea Bistriței, de pe Valea Moldovei, de la Câmpulung Moldovenesc, la Sadova, Pojorâta, Iacobeni, sunt primarii de la Ciocănești și Cârlibaba, Izvoarele Sucevei, Moldova Sulița, Moldovița, Frasin, Vatra Moldoviței. Sunt foarte mulți oameni care au pus suflet aici pentru acest eveniment și vreau să le mulțumesc din suflet, așa cu vreau să mulțumesc celor care sunt din instituții, în primul rând celor de la ISU, de la Poliție, de la Prefectură, de la Salvamont. Ziua de azi o datorăm și faptului că Autoritatea Națională de Turism, prin Guvernul României, susține financiar acest eveniment și vreau să mulțumesc pentru acest lucru”, a spus Nechifor.
El a amintit că tot sâmbătă a fost deschis drumul care face legătura dintre Chiril, de pe Valea Bistriței, și Masivul Rarău. „Începând de acum putem spune că avem o nouă rețea rutieră, Transrarăul. Și eu îmi doresc din tot sufletul ca ceea ce am putut construi împreună, legătura peste Rarău, să o putem păstra și să o putem fructifica. Și sunt convins că odată deschisă această legătură, calea către dezvoltare și prosperitate este creată. Iar noi vom continua eforturile ca în zona de munte să putem face în continuare ceea ce trebuie”, a mai spus Nechifor.
Primarul din Pojorâta este convins că festivalul de pe Rarău îl poate depăși pe cel din pasul Prislop
La rândul său, primarul comunei Pojorâta și președinte al Grupului de Acțiune Locală „Bucovina de Munte”, Bogdan Codreanu, ne-a declarat că, din punctul său de vedere, festivalul organizat pe Masivul Rarău poate depăși în câțiva ani Festivalul „Hora de la Prislop”. Bogdan Codreanu a apreciat faptul că toți cei implicați în organizarea Festivalului „Comorile Muntelui” au lăsat deoparte orgoliile politice și au reușit să creeze un eveniment important pentru zona de munte a județului, pentru oamenii din localitățile de pe văile Moldovei și Bistriței. „Eu personal sunt convins că în doi-trei ani acest festival va deveni mai puternic decât ceea ce se întâmplă în pasul Prislop. Festivalul «Comorile Muntelui»va fi un brand al Bucovinei, și nu numai, pentru că oamenii știu să-și prețuiască și să-și prezinte tradițiile și obiceiurile pe care le-au moștenit din moși strămoși”, a spus primarul din Pojorâta.
Prezent la evenimentul de sâmbătă de pe Rarău, președintele Grupului de Acțiune Locală „Bazinul Dornelor”, primarul din Panaci, Vasile Cozan, ne-a spus că 11 localități care fac parte din această structură au venit la Festivalul „Comorile Muntelui” cu tot ceea ce au ele mai bun, de la tradiții și obiceiuri populare, meșteri populari, dar și doi fierari care le-au oferit celor prezenți posibilitatea să vadă o meserie aflată pe cale de dispariție.
Festivalul „Comorile Muntelui” urmărește promovarea și valorificarea atât a resurselor turistice naturale, cât și a celor antropice, în cadrul acestora acordându-se o importanță deosebită elementelor de cultură materială și spirituală, cu accent pe tradițiile și obiceiurile din zona montană a județului.
