Cătălina Orșivschi, epigramista din Vama, știe să descâlcească ițele și să tragă sforile, să mânuiescă ațele, la propriu, la fel de bine cum știe să scrie versuri satirice. Ca absolventă a Facultății de textile-pielărie, secția confecții – tricotaje, din cadrul Universității Tehnice „Gh. Asachi” Iași, în anul 1991, Cătălina a deprins aptitudini de artist, satira intrând în viața ei ceva mai târziu.
Născută în inima Bucovinei, Cătălina a copilărit și și-a petrecut adolescența bătând potecile umbroase ale munților, ascultând susurul izvoarelor, alergând după fluturi (la propriu, nu la figurat), după cum singură ne-a povestit, într-un peisaj mirific, demn de orice poveste cu Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene. „Pe acest pământ încărcat de istorie și legendă am pășit, sub cerul albastru, care a împrumutat parcă ceva din culoarea celebrei fresce a Mănăstirii Voroneț, aici am trăit și am sperat. Regret doar că acest peisaj se schimbă de la an la an. Ne rugăm fierbinte la Cel de Sus și așteptăm înfrigurați să ne asculte ruga: «Fă, prin minune să dispară / Chiar toate uscăturile / Și rugăciune facem iară / S-apară azi pădurile!», ne-a spus artista.
„Mi-a plăcut foarte mult atmosfera veselă, acidul din penițele epigramiștilor ieșeni”
Epigramista din Vama lucrează ca profesor la o școală din Câmpulung Moldovenesc și nu-i un secret, spune ea, că „Avem salarii micșorate, / Iar sărăcia azi străluce / De-atâtea capuri luminate / Și-atâtea hotărâri caduce”. Optimistă din fire, a continuat să spună: „așteptăm cu speranțe alegerile politice”, pentru că: „În platforme-electorale / Viitorul este frez / Și mă-ntreb ca-n Caragiale: / Eu cu cine-o să votez?”.
Fiind singura femeie care scrie epigramă din județ, ne-a trezit curiozitatea și am întrebat-o care a fost momentul intrării ei în „lumea bărbaților cu umor”.
Cu lumea epigramei, Cătălina Orșivschi s-a întâlnit prima dată în anul 2010, când membrii Academiei „Păstorel” din Iași au făcut o vizită la Muzeul Oului din Vama, unde ea le-a fost ghid, în lipsa surorii ei, Letiția Orșivschi, care a înființat și însuflețit acest muzeu, cu peste 3.000 de ouă decorate, în diferite tehnici, provenind din 79 de țări, dar și cu ouă încondeiate specifice Bucovinei. „Mi-a plăcut foarte mult atmosfera veselă, acidul din penițele epigramiștilor ieșeni, care a început să curgă în valuri chiar la fața locului, unde bineînțeles că au început să scrie epigrame despre ou, iar surâsul dulce-amar al epigramei m-a vrăjit pe loc. Așa că, imediat după plecarea acestora, am scris primele catrene. Șansa mea a fost să fiu încurajată de un foarte talentat epigramist ieșean, unul dintre cei mai mari epigramiști din țară, Vasile Larco, care este și membru al Uniunii Scriitorilor din România”, ne-a povestit bucovineanca.
„Pete de rugină”, prima carte
În anul 2011, a văzut lumina tiparului prima carte de epigramă care poartă semnătura bucovinencei din Vama, „Pete de rugină”, volum ce a fost apreciat și care a primit două premii: Premiul pentru debut, la Festivalul Național de Satiră și Umor „Zâmbete în prier”, Vișeu de Sus, aprilie 2012 și Premiul pentru creație literară, la Festivalul „Cât e Buzăul de mare”, Buzău, mai 2012. „Pete de rugină”, ne-a spus autoarea, pentru că, „aruncându-ți privirea în dreapta sau în stânga, către cei așezați în același rând cu noi, dar mai cu seamă, din păcate, către cei așezați sus și foarte sus, care ar trebui să fie un exemplu pentru toți, nici măcar nu îți trebuie un ochi ager ca să observi petele, imperfecțiunile, greșelile, non-valoarea. În toate dimensiunile vieții noastre greu încercate de azi (în cele politice, sociale, culturale, medicale, conjugale), ca să nu ne copleșească disperarea, ca să depășim greutățile și să mergem, târâș – grăpiș mai departe, putem aplica vechea metodă, pe care o cunoaștem din moși – strămoși: aceea de a face haz de necaz”. („Dacă stăm și judecăm, / Azi putem să constatăm / Că mereu ies la lumină / Multe pete de rugină.”)
De la epigramă, la cărți cu poezii pentru copii
După apariția primei cărți de epigramă semnată Cătălina Orșivschi, au urmat participările la multe dintre concursurile de epigramă, poezie, poezie umoristică, fabulă, unde a obținut premii și diplome. Epigrame și poezii ale Cătălinei au apărut în multe reviste de profil, în antologii, precum și în cotidiene. La toate festivalurile, Cătălina ne-a spus că a întâlnit oameni deosebiți, care i-au marcat într-un fel evoluția.
Anul trecut, i-a apărut a doua carte de epigramă, intitulată „Zâmbete răzlețe”, iar luna aceasta, pe 16 martie, la Palas Mall, în Iași, în cadrul Târgului Național de Carte Librex 2014, va lansa două cărți cu poezii pentru copii: „Alfabetul” și „Glasul copilăriei”. Cătălina Orșivschi este membră a Uniunii Epigramiștilor din România, a Academiei Păstorel din Iași, a Societății culturale „Junimea 90”, dar, spune ea, este mândră, în primul rând, că este membră a Cenaclului Nectarie, din Vama, cenaclu literar care reunește scriitori, istorici din Câmpulung Moldovenesc, Țara Dornelor, regiunea Humor și bineînțeles Vama și care poartă numele mitropolitului Nectarie Cotlarciuc.
„Epigramistul spune cu zâmbetul pe buze adevăruri care dor”
Am întrebat-o pe Cătălina: „De ce satiră?” „Pentru că epigramistul, punând puțină sare și piper în epigramă, încearcă să îndrepte, criticând, năravuri și moravuri. Epigramistul spune adevăruri care dor cu zâmbetul pe buze: «Când vine martie în zbor,/ Guvernul, eu cinstit vă spun, / O să ne dea un mărțișor, / Făcut din sfoară și săpun. ». Spre deosebire de epigramă, unde totul este condensat în patru versuri, poezia îți lasă mai multă libertate de mișcare”, ne-a spus epigramista.
Printre atâtea condeie masculine, în epigramă sunt și câteva condeie feminine. În Bucovina, se pare că ea este singura femeie care a fost ademenită de regina epigramă. La fel de mult, însă, ea iubește „și poezia clasică, cu ritm și rimă, cu prozodie și nicidecum cea cu vers alb sau liber”.
„Cel mai mare critic al meu este mama mea”
Cătălina ne-a spus că, din ce știe, nu a supărat pe cineva cu epigramele ei. „În plus, nu se acceptă nicidecum, în marea familie a epigramiștilor, epigrame cu atac la persoană. Dar nu contest că unii s-or fi simțit «cu musca pe căciulă’» uneori… Cel mai mare critic al meu este mama mea. Ea este prima căreia îi citesc ceea ce scriu. Pot să spun că ea, împreună cu tatăl meu, citesc mai întâi cărțile de epigramă pe care le primesc eu de la colegii epigramiști”, ne-a spus Cătălina.
În afară de epigramă, bucovineanca are și alte pasiuni. Îi plac mult călătoriile, dar și lucrul de mână. Nu degeaba ne-a spus că știe să înnoade ațele (are multe goblenuri făcute de mâna ei) și sforile, pentru că lucrează macrameuri, îmbinând diferite tipuri de noduri, fără a folosi nici un instrument.
„Daruri umoristice” pentru bărbați și femei
Pentru că suntem în luna martie, când bărbații, vor, nu vor, sărbătoresc femeia, Cătălina Orșivschi le-a „închinat” acestora o epigramă, „Prima greșeală”: „Când izgonit din Rai a fost Adam, / Pe Eva să o ia avu ideea. / Dar minte de avea, măcar un dram, / Lua tot Raiul și lăsa femeia!”. Iar pentru femeie, câteva versuri: „Așa a fost și este în lumea asta mare: / Atunci când Creatorul a-mprăștiat lumină, / Femeia-a plămădit-o cu forme-ispititoare, / Cu care ea încearcă bărbatu-n șah să-și țină. / Urmașe ale Evei, cu zâmbetul pe buze, / Cu vorbe dulci ca mierea, ce-nduplecă și-un sfânt, / Frumoase, drăgăstoase, ispititoare muze, / Adus-au, cum se știe, tot Raiul pe pământ. (…)”. / Croiți cu mici defecte de Grația Divină, / Femeile îi iartă, mereu, ca gest suprem, / Că ele-s niște îngeri și nu au nici o vină / Că ei nu ies din cramă și vor și un harem…”
