„Casele dela oraș și casele dela sate”

„Orașul Suceavă”
„Orașul Suceavă este administrat de a doaua oară de un comisar guvernial. După lege, comunele noastre sunt autonome în cele ce se refer la administrarea averii. Curatela este admisă numai pentru aceia ce nu sunt în stare să-și administrede singuri averea. Prin diferite machinațiuni a fost disolvat ultimul comitet comunal pentru că nu a fost destul de servil. Urmarea este administrarea comunei de un comisar al guvernului provincial. S’a făcut încercări din resputeri ca să se lungească curatela aceasta asupra orașului nostru cât se poate de mult. Abia în urma plângerilor cetățenilor la comitetul și guvernul provincial s’au decretat alegerile noaue pentru comitetul comunal. S’a asceptat că administrațiunea nu se va amesteca în alegere și că-i va lăsa pre cetățeni să-și constituie un comitet comunal după placul lor. Pe sub mână însă a lucrat călcând chiar principiile sistemului guvernului actual, că comitetul comunal ce se va alege să fie un instrument orb în mânele sale”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 11, Suceava, Octombrie 1887.
„Casele dela oraș și casele dela sate”
„E obicei moștenit din moși-strămoși, ca gospodinele satelor noastre să-și cârpească și văruiască pereții caselor, pe dinlăuntru și pe dinafară, de cel puțin trei ori pe an (de Paști, de Rusalii și de hram), încât ți-i mai mare dragul să intri într-un sat. Dimpotrivă, la oraș, vezi case dărăpânate pe dinafară, nevăruite cu zecile de ani, cu coșuri ruinate și hidoase, încât, când intri în Suceava parca’i intra pe urma unor proaspeți năvălitori. Pentru numele lui Dumnezeu, iubite și scumpe domnule Primar, nu se poate impune acestor locuitori să ia de pildă gospodinele din sate? În 1935, când a venit MS Regele Carol II la Suceava, am văzut că s’a putut face și-o trebușoară ca asta. Deci, aplicarea imediată a mijloacelor de constrângere!”.
„Suceava”, Anul II, nr. 42, 23 Octombrie 1937.
Strîngerea dovlecilor
„Față de anii trecuți, în acest an gospodăriile colective din regiunea noastră au semănat, pe suprafețe mai mari, intercalat, prin porumb, dovleci. În multe unități, paralel cu recoltarea porumbului, s-a dat atenție și strîngerii dovlecilor, extragerii semințelor și uscării acestora, iar cojile, în bună parte, au fost însilozate în amestec cu alte furaje. Necesitatea ca GAC să-și achite obligațiile contractuale și la sămînța de dovleac, să-și asigure cantitățile necesare la semințe pentru anul viitor și furaje suficiente pentru animale impune consiliilor de conducere ale GAC și specialiștilor ca, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, să ia grabnic măsuri hotărîte în această direcție”.
„Zori Noi”, Anul XVIII, nr. 4928, Suceava, Marți 15 octombrie 1963.