Un humorean a făcut o pasiune pentru casele vechi din Bucovina. Văzând cum, din ce în ce mai mult, casele bunicilor, ale strămoșilor, sunt înlocuite cu vile strident colorate, din care nu lipsesc ferestrele cu termopane (geam termoizolant), ușile de metal și alte elemente care nu au nimic cu partea locului, toate acestea cu acceptul tacit al autorităților, Nelu Popa și-a propus să schimbe puțin lucrurile. El a cumpărat două case țărănești, aflate în paragină, și le-a readus la forma pe care o aveau în urmă cu 100 de ani. Este uimitor ce a reușit să facă humoreanul, pe cheltuială proprie, pentru a slava, deocamdată, două case vechi din Mănăstirea Humorului și din Molid.
Rădăcini de suflet
Prima casă tradițională achiziționată de Nelu Popa, în Mănăstirea Humorului, are peste 110 ani. În ea a locuit o bătrânică de 90 de ani, care era foarte legată de pământul și casa în care a trăit aproape un secol, motiv pentru care, în timpul vieții, nu a dorit să înstrăineze locul, deși ar fi avut unde să stea în condiții mai bune, la copiii ei. După decesul bătrânei, fiicele ei au scos la vânzare, în iunie 2003, terenul de 30 de prăjini, pe care se afla și casa părintească, puternic deteriorată.
Femeile au cerut 180 de milioane de lei vechi pe teren și casă, iar Nelu Popa nu s-a tocmit și le-a oferit întreaga sumă. Una dintre fiicele bătrânei, și ea ajunsă aproape de 70 de ani, i-a spus noului proprietar, după ce a primit banii, cu lacrimi în ochi: „Știu că o să spargeți casa. Vă înțeleg. Vă interesa pământul”. Nelu Popa i-a răspuns că nu l-a interesat pământul, ci casa tradițională, pe care dorește să o facă așa cum a fost.
„Parcă s-a luminat la față și, atunci, mi-a returnat 20 de milioane de lei vechi, spunându-mi că ar vrea să contribuie și ea cu ceva la refacerea casei în care s-a născut”, ne-a povestit noul proprietar.
Reparații de milioane
Reparațiile la casă au durat câțiva ani și au „înghițit” peste 50 de mii de lei. Proprietarul casei a găsit cu dificultate meșteri care să-i recondiționeze casa așa cum a fost aceasta în urmă cu un secol. Nelu Popa ne-a povestit că i-a fost greu să găsească meșteri cioplitori, care să facă dranița de brad, cu care să acopere casa, muncitori care să lutuiască casa (să calce în picioare lutul cu paiele și bălegarul, cu care, apoi, să umple spațiul dintre bârnele de lemn, așa cum făceau strămoșii noștri).
Când a dorit să refacă fântâna din curte, Nelu Popa a tocmit câțiva muncitori „Au coborât din mașină, la poarta casei, și am văzut că voiau să descarce un tub de beton. I-am întrebat ce vor să facă, și atunci mi-au răspuns: « păi, nu ne-ați chemat să vă facem fântâna?». Le-am răspuns că da, doar că aș vrea să fie făcută cu piatră de râu. Mirați, aceștia mi-au spus că da, ar putea să o facă, dar costă dublu”, ne-a spus Nelu Popa. Până la urmă, s-au tocmit la preț, și au făcut fântâna așa cum și-a dorit proprietarul.
Președintele Băsescu, oaspete în casa lui Nelu Popa
Casa lui Nelu Popa a fost, în această primăvară, gazdă pentru președintele României, Traian Băsescu, care a făcut un popas de câteva ore la Mănăstirea Humorului, de Paște. Șeful statului a fost încântat de faptul că mai există în Bucovina astfel de case tradiționale. În acest mediu rustic, președintele a gustat din drobul de miel, din piftie, șuncă, cârnați de casă, dar a mâncat cu poftă și mămăliguță de cartofi cu chișleac (un fel de iaurt).
„Am avut emoții, normal. Stăteam la masă cu președintele. M-am bucurat că i-a plăcut și s-a simțit bine la noi”, ne-a spus, cu modestie, Nelu Popa.
El știe că lemnul are o energie aparte, iar o casă cu ferestre de termopane nu va avea niciodată farmecul unei case vechi, pentru că nu este locul ei în mijlocul naturii. Gospodăria este prevăzută cu șură, terasă, casa cea mare, bucătărie. Proprietarul a mai păstrat și o bucățică din gardul vechi, făcut din răzlogi (brad bătrân despicat).
În casele vechi, banii intră, nu ies
Casa din Mănăstirea Humorului, în care proprietarul stă trei, patru zile pe săptămână, are doar obiecte tradiționale: vase vechi, blidar, farfurii, lămpi, icoane, trăistuțe, pătuț pentru copii, obiecte de decor, o Biblie foarte veche, un ceas și multe alte elemente valoroase.
Toate obiectele au fost cumpărate de proprietar de la târguri și de la bătrânii satului și sunt funcționale. Proprietarul casei ne-a spus că nu dorește s-o închirieze turiștilor, pentru că nu are garanția că aceștia pot aprecia toate aceste lucruri vechi și munca depusă pentru recondiționare, deși ar fi o formă de venit.
„Nu pot să închiriez casa. Primesc pe oricine, dar să fac o afacere din asta nu mi se pare o soluție”, ne-a explicat Nelu Popa.
Vechi și nou, în același loc
Cea de-a doua casă recondiționată de Nelu Popa este o casă din Molid, cumpărată de la un cioban. „Am bătut satele în lung și-n lat și am găsit câteva case vechi, dar lăsate în paragină. Cea de la Molid era într-o stare mai bună, pentru că proprietarul avea mulți bani, și a întreținut-o mai bine. În ea se mai păstrează mobilier vechi, cumpărat de proprietar”, a mai spus Nelu Popa. Fără să sluțească frumusețea rustică a locului, a casei, proprietarul a creat în această gospodărie mai mult confort, astfel că cei care petrec o noapte, două la căsuța de sub pădure beneficiază de toate condițiile: apă caldă, căldură, baie, dușuri.
Este inedit, însă, cum arată o cadă în această casă: scobită într-un brad vechi, covata a devenit chiuvetă. Mobila este „de firmă”, dar veche de peste 100 de ani.
Salvați casele vechi!
Nelu Popa are toată actele necesare înființării unei fundații, prin care să salveze casele vechi. În opinia sa, aceste gospodării se pot pierde în câțiva ani. Din păcate, pe lângă acte, mai are nevoie și de un statut, un capital în valoare de 60.000 de lei. „Eu vreau să găsesc, în perioadă de criză, oameni care să-și dorească să restaureze case vechi, să salveze aceste nestemate. Sunt câteva sute de case vechi, tradiționale, în tot județul, care așteaptă să fie salvate. Altfel, ne pierdem specificitatea locului”, ne-a spus Nelu Popa. El este indignat și de construcțiile, din ce în ce mai multe, care nu păstrează nimic din specificitatea Bucovinei.
Școală de meșteșuguri
Ulițele satelor sunt betonate, casele cu termopane, au dispărut băncuțele din fața porții, în locul lor fiind amenajate rigole din beton, și aproape că nu se mai știe ce ne diferențiază de celelalte zone ale țării.
„Aștept propuneri de la oameni care împărtășesc aceeași pasiune cu mine – păstrarea caselor vechi, dar și aceeași durere, că sunt lăsate în paragină sub ochii autorităților. Îmi doresc foarte mult să deschid și o școală, în care tinerii din satele humorene să învețe meserii aproape uitate, de la bătrâni care mai trăiesc printre noi. Vedem cu toții multe kitsch-uri la târguri, de care ne-am cam săturat”, este de părere Nelu Popa.
