Sunt trecuți de prima tinerețe, unii aproape au dat în mintea copiilor, alții încearcă să-și păstreze luciditatea și să se prezinte demn, prin prisma a ceea ce au fost în tinerețe, înainte ca boala să le macine trupul și sufletul, refuzând umilințele și resemnarea. Printre ei sunt și bătrâni paralizați, care au mereu nevoie de o persoană care să îi întoarcă de pe o parte pe cealaltă. Sunt cei mai chinuiți.
În câteva cuvinte, acesta este universul celor 72 de bătrâni internați la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Pojorâta.
Un sfert dintre bătrâni nu sunt vizitați de familie
Aproximativ 25 la sută dintre cei 72 de bătrânei (37 femei și 35 de bărbați) internați la centrul de la Pojorâta nu sunt vizitați de copiii lor sau de alți membri ai familiei.
Pentru ei, „acasă” înseamnă două pavilioane în care sunt îngrijiți de personalul centrului și, unde, zilnic, se întâlnesc la un joc de table, bărbații, sau la o șezătoare, unde bătrânele împletesc ciorapi pentru sezonul rece, cos goblenuri sau îmbracă diferite obiecte cu ațe colorate. Tot ce iese din mâinile lor le face utile și le ajută să uite că au avut și ele o casă a lor, o familie, pe care, între timp, au pierdut-o. Fie că au fost contabili, administratori de întreprindere, secretari de primărie sau simpli agricultori, bătrânii își „conservă” bine amintirile, trecutul, cu demnitatea unui om care nu a cerșit nimic de la nimeni, și totuși a ajuns în grija statului.
Flori proaspete pe mormântul soțului
Tanti Vera are 72 de ani. Am găsit-o împletind o pereche de ciorapi din lână. Are obrazul brăzdat de riduri, urme ale anilor trecuți, dar privirea blândă și senină. Nu vrea nimic de la nimeni, nu ceartă pe nimeni și nici nu-i învinovățește pe cei care, poate, ar fi putut să o păstreze în familie. Singura ei dorință este aceea de a merge, „cu bilet de învoire”, la mormântul soțului, pentru a-i pune flori proaspete. Tanti Marina, în vârstă de 55 de ani, este din Capu Codrului. Este de zece ani în centrul de la Pojorâta și se declară mulțumită de viața de aici. Ne-a povestit că de Crăciun, când a venit Moșul cu daruri, a fost curioasă dacă este adevărat și l-a tras de barbă. „L-am prins de barbă și l-am tras. Da. Era adevărat. Nu i-a căzut barba. Mi-a adus multe cadouri, fructe, o pijama, dulciuri”, a spus femeia, bucurându-se ca un copil de faptul că a venit și la ea, la fel ca și la ceilalți colegi de suferință, Moșul cu daruri.
Împreună trec mai ușor peste boală
În Centrul de Recuperare de la Pojorâta sunt instituționalizate și două cupluri de bătrâni, Ioan și Aglaia Cârloanță, în vârstă de 83, respectiv 84 de ani, și Constantin și Aneta Cernăuțeanu, în vârstă de 78, respectiv 80 de ani. Pentru că bărbații și femeile stau pe paliere diferite, cel care este mai sănătos îl vizitează și îl ajută pe cel mai slab. Pentru ei viața pare mai ușoară, pentru că au fost împreună la tinerețe, când au fost sănătoși, dar sunt aproape și acum, când bătrânețile i-au ajuns din urmă. Unii nu mai aud, alții merg sprijiniți de cârje, dar se bucură că îi despart doar câțiva pași unii de ceilalți.
Am întâlnit în centru și bărbați care organizează campionate de table, având mereu la ei liste cu clasamente, dar și un domn care navighează pe internet și este pasionat de calculatoare. Fiind imobilizat într-un scaun cu rotile, această persoană și-a făcut „un prieten” din computer. Șeful centrului a spus, mai în glumă, mai în serios, că poate oricând să apeleze la acest beneficiar, pentru a ține pe calculator evidențele contabile sau arhiva centrului, „pentru că este expert”.
Condiții mai bune
Șeful centrului de recuperare de la Pojorâta, Ioan Raia, ne-a spus că asistații care au locuit până acum într-o clădire retrocedată au fost mutați, în seara de Crăciun, în noul pavilion, unde condițiile sunt mult mai bune.
„În pavilionul nou a fost montat un lift care este funcțional, dar care nu poate fi folosit, momentan, pentru că încă nu s-a încheiat contractul de service. Această problemă va fi rezolvată cât mai repede, pentru ca bătrânii să se deplaseze mai ușor. Din păcate, am reușit să construim noul pavilion, dar funcționează cu rețelele vechi. Vrem să facem și o stație de epurare, un rezervor pentru combustibil”, ne-a spus Ioan Raia. Tot el a completat că are în vedere construirea unei capele pentru bolnavi, unde aceștia să poată să se închine, să participe în zilele de sărbătoare la Sfânta Liturghie.
Centrul mai are în dotare două microbuze, unul dintre ele din donația unei fundații olandeze, cu care beneficiarii centrului vor fi duși în excursii, vor putea fi deplasați la diferite sărbători locale, pentru a socializa și a avea contact cu mediul înconjurător.
Au nevoie ca cineva să-i asculte, să le aline sufletul
Mulți dintre beneficiari provin din mediul rural, o parte suferă de afecțiuni precum schizofrenie, etilism sau deficiență mintală, dar și de boli ale vârstei a treia, ca hipertensiunea arterială, poliatroză, artrită, amputări de membre, astm bronșic, hemipareză, silicoză sau diabet.
Bolnavii de la Pojorâta au nevoie de un psiholog, de un psihiatru, de specialiști care să aibă mai multă grijă de problemele lor. În acest moment, toate „oalele” se sparg în capul șefului de centru. Cu toate că Ioan Raia le ascultă doleanțele, îi încurajează, nu poate să se substituie unui psiholog. Personalul care lucrează cu acești bătrâni ar trebui, după cum chiar bolnavii ne-au sugerat, să aibă mai multă răbdare, mai multă disponibilitate față de ei, pentru că și aceștia pot ajunge să aibă o rudă apropiată în situația bolnavilor de la Pojorâta și, cu siguranță, și-ar dori ca rudele lor să fie tratate omenește.
Bolnavii pot fi alinați și cu o vorbă bună, cu un zâmbet, cu o încurajare, iar acestea nu costă nimic.
Șapte decedați, în 2010
De la începutul acestui an, șapte beneficiari de la centrul din Pojorâta au decedat. O parte dintre ei nu mai aveau familie, nu mai erau vizitați, de ani buni, de nimeni.
Aceștia au fost înmormântați de personalul centrului și conduși pe ultimul drum de colegii de suferință care se mai pot deplasa.
Opt dintre beneficiarii de la centrul de bătrâni Pojorâta nu au nici un venit. Și aceștia vor fi înmormântați creștinește pe cheltuiala centrului de stat.
