Mărturisesc că uitasem complet de Rada, băiatul ăla care cică a plecat de la Rapid la mai bine și după aia a făcut tușa cam peste tot pe unde a ajuns. Tușa e un fel de-a spune, că de multe ori încălzea scaunele prin tribună. Cârțu l-a scos de la naftalină, iar Radarul, cum i se spune, l-a răsplătit cu gol! Se pare că perioada cosmopolită a CFR-ului va intra în declin cu Sorinaccio pe bancă, acesta acordându-le mai mult credit jucătorilor români. Încep să mă cam îndoiesc de bunele intenții cu care antrenorii străini își aduc conaționalii pe la echipele noastre. La Vaslui lucrurile sunt destul de străvezii. Caro e chitit pe spoliat. Aiuritor acel facsimil apărut în presă cu decontul pentru desfundarea urechilor! Și-a botezat odrasla imberbă nutriționist și i-a dat liber la linte. Astea arată cât de cărpănos este, dar spaniolii transferați denotă și oarece apucături de impresar. Și supăratul Mandorlini și-a adus la echipă niște italieni cu talent dubios. Nici unul nu a izbutit să se impună în echipa CFR-ului, dar salariile le mergeau și sunt convins că Mandorlini ar fi încercat să le crească artificial cota prin folosirea lor în Liga Campionilor, acolo unde a socotit că Bud nu merită trecut pe listă. Singurul transfer din fotbalul italian, care făcea banii, a fost Sașa Bjelanovic, dar accidentarea aceea de pomină l-a scos pentru un timp din circuit.
La vremea respectivă am criticat demiterea lui Andone, câștigător de event, înainte de a-și face debutul în Liga Campionilor. De data asta, la demiterea similară a lui Mandorlini, nici n-am clipit. Așa cum l-a șuntat el pe Bud, l-a fel l-au ejectat și alții pe el. Cu siguranță Bud s-ar fi regăsit aseară în primul unsprezece cu Basel, Cârțu exprimându-și public regretul că nu poate apela la el. După mult timp, românii ar fi fost majoritari în echipă! Să vedem ce va însemna asta în meciurile CFR-ului din campionat.