– Martiri, martiriu și mărturie după Sfântul Vasile cel Mare (Episcopul Sofian Brașoveanul)
Scrierile și omiliile Sfântului Vasile cel Mare constituie o invitație adresată nouă, tuturor, la a trăi o viață martirică, mărturisitoare, de a duce un mod de viață martiric. De mărturia pe care noi creștinii o dăm astăzi cu viața noastră depinde biruința împotriva puterilor de astăzi ale răului și a noului păgânism contemporan, atât de divers și de intens propagat. (Episcopul Sofian)
– Dicționar enciclopedic de literatură creștină din primul mileniu (Remus Rus)
„…Iată că acum ca roadă a unor îndelungate și susținute nevoințe cărturărești – concretizate și în traducerea în limba română și publicarea unor importante texte despre Sfinții Părinți ai Bisericii sau chiar aparținând acestora –
Dl. Prof. dr. Remus Rus, titularul catedrei de Istoria și filosofia religiilor, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Patriarhul Justinian a Universității din București, înzestrează teologia ortodoxă română cu un impunător dicționar dedicat literaturii creștine a Bisericii nedespărțite. Ca dascăl cu o remarcabilă experiență în predarea studiului comparat al religiilor, domnia sa este în chip special familiarizat cu modalitatea în care trebuie tratată diversitatea manifestărilor spiritului uman, aflat în căutarea Adevărului ultim și mântuitor…”.
– Împăcarea Bisericii ortodoxe (Petru Movilă)
Traducere de Ștefan Lupan. Ediție îngrijită de Vlad Chiriac. Însemnările lui Petru Movila (făcute în perioada 1629-1631, pe când era arhimandrit al Lavrei Pecerska) au menirea să interpreteze mai pe înțeles „izvoarele vii” (pasiunea, credință, grijile lumești, impresiile de la minunile înspăimântătoare etc.) și, până la urmă, să-l povățuiască pe creștin cum să slujească ideea ortodoxă. Sau, mai bine spus, cum să-și coreleze raporturile cu divinitatea și să accepte întâietatea lui Dumnezeu „față de tot ce este pământesc”. Însemnările sânt întocmite cu grijă pentru conștiința religioasă, pentru credință, după cum scrie însuși Petru Movilă, „spre folosul ortodocșilor și rușinea paginilor”. (www.librarie.net)
