Trimiterea salariaților în concediu fără plată 15 zile, introducerea obiectivelor de performanță sau eliminarea principiilor privind negocierea colectivă sunt câteva dintre modificările Codului Muncii respinse de sindicate și care, potrivit acestora, vor crea haos, tensiuni locale și fraudă fiscală.
Confederația Național Sindicală „Cartel Alfa” arată, miercuri, într-un comunicat de presă, care sunt principalele propuneri de modificare a Codului Muncii pe care sindicaliștii le resping.
Astfel, sindicaliștii nu sunt de acord cu modificarea articolului 40, prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanță individuală pentru salariați și criterii de evaluare, arătând că instituirea acestui drept, fără a se preciza un sistem de limitare rezonabilă a obiectivelor de performanță ce pot fi stabilite, deschide calea către abuzuri.
„Angajatorii vor putea stabili obiectivele în așa fel încât salariații nu vor putea realiza niciodată salariul negociat și vor putea fi concediați cu ușurință pentru necorespundere profesională, dacă nu îndeplinesc obiectivele de performanță”, precizează „Cartel Alfa”.
Sindicaliștii nu susțin nici propunerea Guvernului prin care se elimină limitarea posibilității de prelungire a delegării salariatului doar o singură dată pentru 60 de zile, prevăzută la articolul 44. În opinia acestora, prin această prevedere salariații vor putea fi constrânși să accepte delegări multiple sau permanente, fără ca angajatorul să mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate în contractul individual de muncă (CIM) și la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care muncește într-un astfel de regim.
Alte prevederi respinse de sindicaliști se referă la acordarea dreptului angajatorului – sub pretextul reducerii temporare a activității pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depășesc 30 de zile lucrătoare -de a reduce unilateral programul de lucru al salariaților de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, precum și de a trimite salariații în concediu fără plată pe o perioadă de 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cuprinse în articolul 52, alineate noi 3 și 4, și în articolul 53.
„Angajatorul va putea invoca motivul că și-a redus temporar activitatea, pentru a-și micșora costurile cu salariile, fără a mai fi obligat să plătească salariaților 75 la sută din salariul de bază. În acest fel, costurile sau o parte substanțială din costurile oricărei conjuncturi economice nefavorabile sunt transferate exclusiv pe seama salariaților. Până acum, statul era derobat de orice obligație de securitate socială față de salariații care plătesc contribuțiile la asigurările sociale de șomaj, indemnizațiile fiind suportate de angajatori. După modificarea Codului Muncii, atât statul cât și angajatorii transferă sarcina lor numai angajaților”, susțin sindicaliștii „Cartel Alfa”.
O altă propunere pe care sindicatele nu o agreează se referă la concedierile colective și la criteriile sociale convenite prin contractele colective de muncă pentru departajarea salariaților, excluzându-se cu desăvârșire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanță în cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariați.
„În cazul concedierilor, primii concediați vor fi salariații incomozi, sub pretextul că nu au realizat «obiectivele de performanță individuală». Deoarece criteriile de evaluare a acestor performanțe sunt stabilite unilateral de către angajator, în fapt, angajatorul va concedia pe oricine va dori, fără ca salariații să mai poată fi apărați. După concediere, chiar de a doua zi, patronul poate angaja alte persoane pe locurile de muncă ale celor concediați, fără a mai suporta vreo consecință”, precizează „Cartel Alfa”.
Totodată, sindicaliștii „Cartel Alfa” consideră că prin modificarea articolului 72 se elimină din Codul Muncii dreptul de preferință la angajare recunoscut salariaților concediați, în situația în care angajatorul își reia activitatea mai înainte de trecerea unei perioade de nouă luni după concedierea colectiva, „ceea ce pune în evidență încă o dată că modificările propuse servesc acelor angajatori care nu doresc să aibă nicio responsabilitate socială”.
O altă modificare contestată de sindicaliști se referă la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate încheia un contract pe durată determinată și la introducerea posibilității prelungirii contractului, fără limită de număr al prelungirilor și fără limită ca durată a perioadei de prelungire. În opinia acestora, consecința va fi precarizarea muncii salariaților, datorită generalizării sistemului de angajări pe perioadă determinată.
Sindicaliștii nu susțin nici prevederile referitoare la Agențiile de muncă temporară, întrucât, eliminându-se limitarea situațiilor în care un angajator putea recurge la muncă temporară, angajatorii vor recurge din ce în ce mai mult la angajări prin intermediul acestor agenții, având în vedere că salariul unui lucrător angajat în acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat în plată.
„Chiar dacă agentul de muncă temporară va negocia cu utilizatorul un salariu mai mare pentru salariatul pe care îl pune la dispoziție, legea nu-l obligă să-i plătească acel salariu, ci salariul minim pe economie. Aceasta în condițiile în care Comitetul pentru drepturile sociale, în Concluziile pe anul 2010 privind România, afirmă că situația din România nu este confomă cu articolul 4§1 al Cartei revizuite, pe motiv că salariul minim este în mod manifest inechitabil. Comitetul a avut în vedere că salariul minim brut se ridica la 146,73 euro la finele anului 2008 și că reprezenta numai 31 la sută din salariul mediu brut și numai 42 la sută din salariul mediu net”, se mai arată în comunicat.
Nici perioada de referință pentru calculul duratei maxime legale a timpului de muncă, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsă până la 12 luni, fără a fi necesar ca extinderea să se facă prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, nu este agreată de partea sindicală. În opinia sindicaliștilor, modificarea va avea ca efect și eliminarea negocierii colective la nivel de ramură ca mecanism de extindere a perioadei de referință.
O altă propunere respinsă de sindicaliști se referă la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzator de la 30 de zile la 60 de zile.
„Mai întâi s-a prevăzut că salariații nu au dreptul la nicio indemnizație în caz de reducere a activității, iar acum se acordă dreptul angajatorului de a pretinde efectuarea de ore suplimentare pentru eventualele zile plătite în caz de reducere a activității. Astfel de reglementări sunt menite să elimine orice responsabilitate socială a angajatorilor”, precizează „Cartel Alfa”.
Nici articolul 129, prin care se stabilește că normele de muncă se fac și se modifică doar de către angajator, fără acordul salariatului sau al sindicatului, nu este susținut de partea sidicală, care consideră că astfel patronul poate oricând să modifice norma de muncă, ceea ce înseamnă că poate să modifice unilateral și după bunul plac salariul.
„Salariații vor deveni în acest fel scalvii propriului contract de muncă”, afirmă sindicaliștii.
Aceștia atrag atenția și asupra faptului că se elimină prevederea potrivit căreia durata concediului de odihnă se stabilește prin contractele colective de muncă și se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de muncă, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru în stabilirea concediilor de odihnă prin negocieri individuale și va fi posibil ca salariați aflați în situații identice să beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihnă, în funcție de bunăvoința angajatorului.
„Este eliminată posibilitatea stabilirii salariilor prin negocieri colective. Prin contractele colective se vor putea stabili numai nivelurile salariale minimale, iar salariile individuale se vor stabili numai prin negocieri individuale (art. 157). Această modificare elimină posibilitatea negocierii colective a grilelor de salarii și a fixării de limite superioare ale salariilor diferitelor categorii de salariați”, mai arată „Cartel Alfa”.
De asemenea, potrivit sursei citate, prin propunerea de modificare a Codului Muncii se urmărește și diminuarea rolului Consiliului Economic și Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului la un rol nederminat și nedefinit și se dorește schimbarea rangului legii prin care se organizează CES, din lege organică în lege simplă.
Sindicaliștii susțin că se dorește și eliminarea măsurilor de protecție pe care legislația națională trebuie să le garanteze conducătorilor organizațiilor sindicale și, în acest fel, Codul Muncii va contraveni din nou prevederilor Convențiilor OIM nr. 87 – libertatea sindicală și nr. 98 – dreptul la liberă organizare și negociere colectivă, „ca pe vremea lui Ceaușescu și ca în primii ani după Revoluție”.
Sindicaliștii mai susțin că sunt propuse modificări care diminuează rolul organizațiilor sindicale, dar, în schimb, promovează și favorizează instituția „reprezentanților salariaților”, care nu sunt organizați pe criteriul unor interese comune și nu-i reprezintă pe salariați decât sporadic, pentru că, în practică, aceștia ar fi „oameni ai patronului”.
„Prin favorizarea instituției reprezentanților lucrătorilor, Guvernul României violează Convenția OIM nr.135 privind reprezentanții lucrătorilor, precum și Recomandarea OIM nr. 143 cu același obiect. Atât cele două documente cât și deciziile și principiile Comitetului pentru Libertate Sindicală subliniază în mod constant că nu este legitimă utilizarea instituției reprezentaților lucrătorilor ca instrument pentru slăbirea poziției organizațiilor sindicale”, se mai arată în comunicatul remis MEDIAFAX.
Sindicaliștii precizează că abrogarea articolelor 238 – 247, respectiv toate principiile negocierilor colective, reprezintă primul pas spre abolirea întregului sistem actual de negocieri colective.
În ce privește reintroducerea angajamentului de plată, sindicaliștii susțin că acesta vulnerabilizează situația salariatului în raport cu angajatorul, pentru că, în vreme ce angajatorul poate oricând să dispună o acțiune cu efecte directe asupra salariatului, acesta nu poate, printr-o acțiune a sa, să producă vreun efect direct asupra angajatorului.
Sindicaliștii mai afirmă că în proiectul de modificare este abrogat articolul 23, alineatul 1 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv demuncă, respectiv prevederea potrivit căreia „Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate”. Aceștia precizează că cele două modificări elimină, pe de o parte, perioada minimă pentru care poate fi încheiat un contract colectiv, dar limitează perioada maximă până la 31 decembrie 2011, adică se limitează dreptul de negociere colectivă al salariaților în cazurile în care în această perioadă încetează unele contracte colective (indiferent de nivel).
„Guvernul dorește haos, nu ordine. Guvernul dorește tensiuni sociale, nu pace socială. Guvernul dorește fraudă fiscală, nu concurență loială”, concluzionează CNS „Cartel Alfa”.
Premierul Emil Boc a anunțat, luni, că liderii coaliției de guvernare propun asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe Codul Muncii, precizând că în perioada următoare vor avea loc consultări și cu grupurile parlamentare.
El a mai spus că în perioada următoare va menține și continua dialogul cu partenerii sociali, cu sindicatele și patronatele și va ține cont de amendamentele parlamentarilor în cadrul procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pe Codul Muncii.
Emil Boc a precizat că în urma acestor consultări Guvernul va lua decizia finală în privința asumării răspunderii.
Confederațiile sindicale sunt nemulțumite de prevederile proiectelor privind Codul Muncii și Codul Dialogului Social și au anunțat deja proteste dacă Guvernul își angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru cele două acte normative.
Sindicaliștii amenință cu grevă generală din prima zi în care președintele primește pentru promulgare proiectele Codului Muncii și Codului de Dialog Social.
Totodată, sindicaliștii au anunțat că în 26 februarie, ziua Congresului UDMR, organizează un miting la Oradea, din 28 februarie încep acțiunile de protest în teritoriu, iar în Capitală, din ziua în care se discută la Camera Deputaților proiectul de modificare a Codului Muncii intră în grevă de avertisment și pichetează intrările în sediile Parlamentului, PDL, UDMR, UNPR.
