Confederația „Cartel Alfa” consideră că decizia Curții Constituționale în cazul Legii sindicatelor este eminante politică, bazată pe aprecierea trunchiată și superficială a prevederilor Constituției și se află „ea însăși în contradicție cu legea fundamentală”.
„Cartel Alfa” a trimis o scrisoare deschisă judecătorilor Curții Constituționale (CC) Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán și Tudorel Toader, precum și președinților Senatului și Camerei Deputaților, Mircea Geoană și Roberta Anastase, în care își exprimă surprinderea în cazul deciziei de neconstituționalitate privind reducerea programului cu până la cinci zile pe lună pentru membrii conducerii organizațiilor sindicale, fără afectarea drepturilor sindicale.
Confederația sindicală regretă că prin declararea neconstituționalității tezei finale a articolului 35, alineatul 1 din Legea sindicatelor judecătorii Curții Constituționale au pronunțat „o hotărâre eminamente politică, bazată pe aprecierea trunchiată și superficială a prevederilor Constituției”.
Sindicaliștii „Cartel Alfa” consideră că și președinții celor două Camere ale Parlamentului au partea lor de contribuție la această hotărâre, pentru că au omis, „voit sau nu”, să transmită punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
„Avem dreptul de a presupune că, nesusținând un punct de vedere contrar, au fost de acord cu excepția de neconstituționalitate”, susțin sindicaliștii.
Aceștia le reamintesc judecătorilor CC și președinților celor două Camere ale Parlamentului că dreptul la asociere în sindicate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, fiind consfințit ca atare de articolul 23, alineatul 4 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Totodată, sindicaliștii precizează că dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie să fie interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte, obligația fiind prevăzută de articolul 20, alineatul 1 din Constituție.
Reprezentanții „Cartel Alfa” mai arată în scrisoarea deschisă că, în materia dreptului la liberă asociere a lucrătorilor și angajatorilor, Organizația Națiunilor Unite a instituit o organizație specializată, competentă să reglementeze și să se pronunțe în materie, respectiv Organizația Internațională a Muncii.
„Facem cunoscut judecătorilor Curții Constituționale și președinților celor două Camere ale Parlamentului că punctul de vedere al acestei organizații, exprimat de Comitetul pentru Libertate Sindicală, este că reprezentanții lucrătorilor, în temeiul Recomandării nr. 143/1971, «ar trebui să beneficieze, fără pierderi salariale, de indemnizații sau alte avantaje sociale, de timpul liber necesar pentru îndeplinirea funcției de reprezentant al lucrătorilor»”, precizează sindicaliștii.
Din această cauză, „Cartel Alfa” consideră că hotărârea CC „se află ea însăși în contradicție cu legea fundamentală”.
Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională prevederea privind reducerea programului cu până la cinci zile pe lună pentru membrii conducerii organizațiilor sindicale, fără afectarea drepturilor sindicale.
Concret, s-a constestat la CC faptul că pe perioada în care respectivele persoane desfășoară activități sindicale pot fi remunerate din fondurile organizației sindicale. Astfel, textul de lege criticat creează premisele unei duble remunerări a aceleiași activități sindicale desfășurate: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de altă parte, din cele ale angajatorului.
Excepția a fost ridicată de societatea Arcelormittal SA din Galați, într-un proces civil având ca obiect, printre altele, obligarea reducerii programului de lucru a 34 de angajați aleși membri în organul de conducere al unei organizații sindicale cu cinci zile pe lună.
În motivarea excepției, societatea gălățeană a susținut că textul de lege criticat instituie un privilegiu în favoarea membrilor organelor de conducere ale sindicatelor, întrucât acestora li s-a acordat dreptul de a lucra cu 3-5 zile lunar mai puțin la locul de muncă, fără afectarea drepturilor salariale. „Or, salariul este acordat pentru munca efectiv prestată și nu pentru desfășurarea de activități sindicale. Textul legal criticat încalcă și dreptul de proprietate al angajatorului, întrucât impune în sarcina acestuia plata unor drepturi salariale chiar și în situația în care angajatul nu a prestat muncă în favoarea sa”, explica Arcelormittal.
Astfel, CC a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 35, alineatul 1 teza finală din Legea sindicatelor 54/2003, ridicată în dosarul 4587/121/2009 de la Tribunalul Galați – Secția civilă. Decizia este definitivă și general obligatorie.
