Consumul de carne rosie – de vita, de porc, de vânat, de miel – prezinta avantaje dar si dezavantaje. Carnea rosie nu este rea, doar ca noi gresim atunci când o mâncam în exces.
Este o sursa de proteine, de vitamine si minerale. Aproximativ 15-20 la suta din aportul caloric zilnic trebuie sa provina din proteine. Pentru a profita de cromul, zincul, seleniul, vitamina B12, vitamina D continute în carnea rosie, este bine sa avem un regim alimentar echilibrat. O dieta monotona, bazata numai pe carne, sta la originea multor afectiuni, de la guta pâna la cancerul de colon.
Consumul moderat aduce un aport benefic de proteine si grasimi
Este bine sa stim ca, mineralele din carnea rosie amelioreaza fertilitatea masculina, mentin sanatatea sistemului nervos si previn anemia. 30 la suta din doza zilnica recomandata de zinc si seleniu – minerale care apara spermatozoizii de radicalii liberi – pot fi asigurate prin consumul de carne rosie. Vitamina D împiedica aparitia problemelor osoase la copii si a osteoporozei la adulti. 120 g carne de vita la gratar ofera 15 la suta din necesarul de fier indicat femeilor si 20 la suta din fierul zilnic recomandat barbatilor. Sunt suficiente 200 g carne rosie slaba, pregatita la gratar sau la rotisor, pentru a ne asigura necesarul zilnic de proteine. Este bine sa mâncam carne rosie de 2-3 ori pe saptamâna, astfel încât ratia saptamânala sa nu depaseasca 600 g. Consumul unor cantitati mai mari de carne favorizeaza aparitia cancerelor digestive. Riscul de cancer de colon este de 3 ori mai ridicat la marii consumatori de carne rosie, deoarece aceasta nu contine fibre alimentare care sa protejeze colonul si sa usureze digestia.
Carnea rosie este bogata în grasimi saturate si saraca în grasimi mononesaturate si polinesaturate. Însa are si o grasime buna, descoperita recent: asa?numitul acid linoleic conjugat (CLA). Acesta are un rol important în arderea grasimilor si în împiedicarea depunerii acestora pe abdomen sau coapse. Trebuie sa alegem însa carnea slaba, pentru a evita pericolul depunerilor de colesterol. Carnea de porc si cea de vita slaba contin 5 la suta grasimi, carnea de miel între 9 si 10 la suta, cea de iepure între 5 si 6 la suta, iar carnea de vitel doar 3 la suta. Dar carnea fara grasimi este saraca în calorii: cea slaba de vita are doar 123 de calorii, cea de miel are 160 de calorii, cea slaba de porc are 125 de calorii, iar carnea de vitel are doar 110 calorii. Preparatele din carne au un continut mai mare de grasimi saturate: sunca are 90 mg colesterol si 22 la suta grasime, iar salamul contine 100 mg colesterol si 35 la suta grasime.
Carnea de la animalele tinere este mai greu de digerat
Excesul de carne este asociat cu eliberarea mai multor toxine în organism, cauza a unor boli severe precum guta si cancerul de colon. Cercetatorii au evidentiat legatura directa între cancerul de pancreas si marii consumatori de carne rosie. Dar se pare ca de vina nu este carnea rosie, ci modul de preparare. De fapt, substantele cancerigene produse în timpul prajirii sînt cele care suprasolicita pancreasul. Mai mult, carnea care provine de la animale tinere (miel, ied, vitel, purcel de lapte) este mai greu de digerat, din cauza purinelor, reziduuri metabolice toxice pentru organismul uman. Aceasta carne poate fi periculoasa pentru persoanele cu hiperuricemie (crestere a nivelului de acid uric în sînge, care provoaca guta si calculii biliari). Pentru a fi eliminate purinele, când se pregatesc ciorbele, carnea nu se pune de la început în apa, ci abia atunci când a dat în clocot.
Sursa www.evenimentul.ro
