Carențele legilor permit dispariția inculpaților eliberați

Codul de procedură penală nu prevede obligarea vreunei autorități de supraveghere a inculpaților puși în libertate, ca urmare a unor decizii a instanțelor de judecată.
Singurele excepții sunt eliberarea sub supraveghere și eliberările pe cauțiune, unde periodic persoanele în cazul cărora s-a decis astfel de măsuri trebuie să se prezinte la secțiile de poliție de care aparțin cu domiciliul.
Totuși, legea nu prevede pedepse de natură penală, ci de natură administrativă în cazul în care cei eliberați sub supraveghere sau pe cauțiune nu s-au prezentat la poliție.
Polițiștii de frontieră sunt cei care trebuie să fie vigilenți atunci când la graniță persoanele certate cu legea intenționează să părăsească țara. Consemnurile la frontieră trebuie verificate, iar această misiune le revine polițiștilor de frontieră.
În situațiile în care persoanele comit infracțiuni care ar leza siguranța națională, Serviciul Român de Informații monitorizează activitatea acestora, iar dacă din interceptări reies săvârșirea unor fapte de natură penală, SRI este obligat să sesizeze Parchetul instanței supreme.
Trimiterea în judecată a persoanelor dezînvestește Parchetul de orice răspundere, singura legătură cu speța fiind procurorul de ședință, care are ca scop obținerea unei pedepse echitabile în raport de faptă.
Eliberarea acuzaților din motive medicale, întreruperea executărilor pedepselor, suspendarea acestora din diferite motive, pe care judecătorul – care este suveran – le decide, nu impune în baza vreunui articol de lege nicio supraveghere a inculpaților din partea Poliției.
– Suceveanul Severin Tcaciuc, între inculpații care s-au „evaporat” peste hotare
De 16 ani, mass-media relatează cazuri care devin de răsunet tocmai pentru că inculpații s-au „evaporat” peste hotare.
Cazul omului de afaceri sucevean Severin Tcaciuc – acuzat că a produs statului, în anii 2000-2001, un prejudiciu de peste 40 de miliarde de lei – a devenit celebru tocmai prin faptul că după arestări consecutive, internări în spitale, el a reușit să plece din România, prin vama Borș, cu ajutorul unor polițiști de frontieră.
Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei Suceava nu a retras pașaportul lui Severin Tcaciuc, deși Parchetul a solicitat acest lucru încă din 20 decembrie 2001, astfel că omul de afaceri a putut părăsi România la sfîrșitul lunii februarie 2002.
Alt caz notoriu este cel al lui Gregorian Bivolaru – liderul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut – care în ciuda faptului că s-a dovedit că a încercat să părăsească ilegal țara cu ajutorul unui vameș, a fost scăpat din vedere, după ce a fost pus în libertate din motive de „vicii de procedură”. Așa a ajuns în Suedia, țară care i-a acordat și statut de azilant din motive religioase.
„Ajutorul” primit de Bivolaru – potrivit anchetei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) – a venit chiar din partea ministrului Justiției, Monica Macovei.
Verificarea făcută de Inspecția CSM a survenit publicării unor articole în presă privind o presupusă favorizare a lui Gregorian Bivolaru, prin faptul că cererile de extrădare a acestuia din Suedia nu ar fi fost însoțite de toată documentația necesară pentru a susține o astfel de solicitare.
De altfel, Monica Macovei a interzis accesul inspectorilor CSM care verificau cazul Bivolaru la acte necesare în cercetare și a solicitat ca ancheta acestora să fie canalizată pe anumite direcții, interpretând eronat prevederile legale și încălcând principiul independenței justiției. Aceste afirmații sunt cuprinse în raportul Inspecției Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în cazul Bivolaru, potrivit cărora acuzele aduse de „puterea executivă” au fost făcute fără a fi cunoscute motivele reale pentru care instanța suedeză a refuzat cererea de extrădare a yoghinului.
Pe de altă parte, Monica Macovei a pledat, înainte de a deveni ministru al Justiției, pentru drepturile și garanțiile procesuale ale lui Gregorian Bivolaru.
Alt dosar cu cântec a fost cel al lui Adrian Tărău, fiul fostului prefect PSD de Bihor Aurel Tărău, care a fost arestat în aprilie 2001, pentru implicare în afaceri ilegale cu produse petroliere. După ce a fost pus în libertate, Tărău a plecat din România, el aflându-se, în prezent, în Statele Unite.
– Scandalul dispariției lui Omar Hayssam
Scandalul dispariției lui Omar Hayssam – prima persoană acuzată în România de luări de ostatici – este fără precedent, având în vedere demisiile șefilor serviciilor secrete.
Joi, șefii SRI, SIE și DGIPI, respectiv Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, au demisionat din cauza situației create în urma eliberării lui Omar Hayssam, a anunțat purtătorul de cuvânt al Președinției, Adriana Săftoiu.
Conform lui Săftoiu, aceștia și-au dat demisia în urma unei ședințe convocate de președintele Traian Băsescu, la Cotroceni, în care s-a analizat „situația creată în urma eliberării lui Omar Hayssam”.
Reacțiile șefilor acestor servicii sunt normale, în condițiile în care Omar Hayssam, inculpat în baza Legii privind fapte de terorism, a fost scăpat din vedere, chiar dacă niciun cod de legi nu prevedea că un astfel de inculpat să fie monitorizat după ce a părăsit închisoarea de maximă siguranță Rahova.
– Hayssam ar fi plătit două milioane de dolari, pentru „a-i fi ciupit puțin colonul”
Zvonurile lansate pe piață la scurt timp după eliberarea lui Omar Hayssam, respectiv în 26 aprilie – nu erau deloc de neluat în considerare. Un arab implicat în afaceri imobiliare susținea că Hayssam ar fi plătit două milioane de dolari, pentru „a-i fi ciupit puțin colonul”, cât să determine instanța să-l pună în libertate, iar apoi să părăsească România.
Sirianul Hayssam a fost pus în libertate de către un judecător al Curții de Apel București, care a admis astfel solicitările apărării, cât și a acuzării. La două zile după eliberare, Hayssam a fost văzut cu familia și fotografiat la complexul Romexpo.
Potrivit actelor medicale, Hayssam suferă de cancer de colon, ceea ce nu i-ar mai permite prea mult să trăiască.
La intervenția chirurgicală efectuată în cazul pacientului Hayssam a participat și Dan Dermengiu, șeful Institutului Național de Medicină Legală, tocmai pentru a fi înlăturate orice suspiciune cu privire la boala de care suferă sirianul.
Declarația din 28 martie 2006 a medicului George Enculesei, care a semnat raportul de expertiză medico-legală referitor la Omar Hayssam, a ridicat multe semne de întrebare. El a susținut, în fața instanței Curții de Apel București, că starea de sănătate a sirianului este bună și că își menține părerea că acesta poate fi tratat în rețeaua medicală a penitenciarelor.
George Enculesei – medicul reprezentant al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) în comisia INML – a semnat raportul oficial al expertizei medico-legale, emis la cererea Curții de Apel București, alături de o comisie de nouă medici cu experiență în domeniu (prof. dr. Irinel Popescu, prof. dr. I. Bălănescu, prof. dr. Rodica Anghel, prof. dr. Dan Mircea Cheța etc.)
Concluziile acestei comisii au fost că boala de care suferă Omar Hayssam (cancer la colon, operat în data de 18.01.2006) este „gravă, susceptibilă de complicații imprevizibile” și „nu poate fi tratată în cadrul rețelei sanitare a ANP”. Raportul preciza că stadiul afecțiunii impune instituirea unui tratament de specialitate, oncologic, care include cure periodice de chimioterapie.
Potrivit documentului medico-legal, administrarea curelor de citostatice și supravegherea hematologică în timpul administrării acestora nu pot fi realizate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, ci numai prin internări periodice într-o unitate sanitară cu profil oncologic și care aparține Ministerului Sănătății.
– Cazul Hayssam ar trebui să determine Executivul și Legislativul să modifice Codul de procedură penală
În același raport este menționată și opinia medicului George Enculesei, potrivit căruia conducerile Spitalului Penitenciar Rahova și ANP au hotărât că pacientul poate fi tratat în cadrul rețelei sanitare a ANP. Tratamentul oncologic va fi asigurat de ANP, prin internări periodice cu pază, într-o clinică cu profil oncologic aparținând Ministerului Sănătății.
În finalul raportului există o notă conform căreia instituția medico-legală nu poate fi responsabilă de modul în care sunt efectuate, în rețeaua sanitară a ANP, tratamentul și investigațiile medicale recomandate.
Medicul a descris în fața instanței starea de sănătate a lui Hayssam ca fiind bună și a adus ca argumente în sprijinul opiniei sale rezultatele celor trei ecografii făcute post operatoriu și analizele de laborator din 15 martie. Potrivit acestor acte medicale, ecografiile abdominale erau în limite normale, anemia a fost corectată, nu există o afectare hepatică și nu există metastază, procesul fiind localizat la nivelul unui segment din colon, a spus medicul.
Enculesei a subliniat că el a fost cel care a descoperit această afecțiune a lui Hayssam.
Răspunzând unei întrebări ale avocatului lui Hayssam, Enculesei a arătat că, având în vedere ultimele analize, nu există pericol de recidivă a bolii sirianului, el precizând că asemenea situații sunt posibile doar dacă tratamentul nu este urmat corect și complet. Medicul a mai declarat că efectele negative ale tratamentului oncologic pe care îl va urma Hayssam pot fi combătute prin medicație, astfel cum s-a întâmplat și în cazul celorlalți deținuți aflați în situații similare lui.
Împotriva lui Enculesei familia lui Hayssam a formulat o plângere pentru abuz în serviciu.
Succesiunea evenimentelor în dosarul Hayssam arată că vigilența unui doctor de talia lui Enculesei nu e de ignorat.
Pe de altă parte, cazul Hayssam ar trebui să determine Executivul și Legislativul să modifice Codul de procedură penală, astfel încât să nu se mai ajungă în situația tardivă de a forma potere în căutarea unor inculpați de negăsit, datorită relațiilor, banilor și influențelor pe care le au.