Care performanță?

La patru zile după finala World Cup, iată-i și pe ai noștri participând la competiții pe măsura lor: tur preliminar din U.E.F.A. Cup. Nu împărtășesc mici un strop din entuziasmul general după cele 5 și, respectiv, 4 „știuci” cu care pescarii maltezi s-au ales din această aventură prea solicitantă pentru mușchii lor atrofiați. Se știe că națiile cele mai vechi sunt și cele mai degenerate (vezi grecii, italienii etc.) iar cele mai tinere sunt și cele mai viguroase, poporul american fiind dovada în acest sens. Maltezii se înscriu în prima categorie. Ce n-am înțeles eu e de ce, pentru primenirea sângelui (fotbalistic, în acest caz) a fost nevoie să aducă în echipe alți degenerați de pe alte continente, portarul ăla mic, negru (care respira greu!) și umflat al Sliemei fiind de-a dreptul amuzant ori, mai degrabă, înfricoșător. Așadar, am câștigat la scor contra Nimeni și iar Nimeni, cele două rezultate fiind demne doar de a figura în statistici și nicidecum în palmares. Și mai grav e faptul că ai noștri n-au jucat nimic. Rapidul a reușit chiar o repriză de 0-0, cu atât mai neliniștitoare cu cât s-a desfășurat în bârlogul propriu. Iar repriza de 1-0 a lui Dinamo n-a fost cu nimic mai brează, apărarea ei fiind vraiște și numai execuțiile de-a dreptul halucinante ale amărâților ălora (v-o amintiți pe aia când un maltez a pus cornul în mingea aia pe care și cu un strănut putea s-o bage în ațe, trimițând-o perfect paralel cu poarta goală?) au făcut ca scorul să rămână 0-1. Rapid nu joacă nimic, Dinamo la fel și parcă nici Steaua nu se simte mai bine, așa că parcursul european din acest sezon îl suspectez a fi cu mult mai scurt decât cel de anul trecut. Mai ales că loturile celor trei, în loc de necesara primenire, par a fi suferit doar o precoce îmbătrânire. Că mi-e și milă de bietul Rednic: ce echipă frumoasă avea el la Vaslui, cât elan și câtă dăruire în joc! Mai bine-i lua cu el, că tot erau mai breji decât Pulhacii lu’ Dinamo.