CARAPCIU PE CEREMUȘ (III).Mazilii Ilie Mihaliuc și Vasăle Cârste trebuiau să asigure, împreună cu autoritățile din Carapciu, 5 pușcași și 25 de călăreți, conform unor instrucțiuni din 13 iulie 1797.
Vornic al satului era Ștefan Mironcu, vataman era rigoraș Culuș, iar giurați – Gheorghii Jușcu și Vasăli Popovici.
În 1843, biserica Naștearea Maicii Domnului din Carapciu pe Ceremuș, ctitorită, în 1816, de răzeșii locului și dotată cu un iconostas nou în 1848, cu 2.401 enoriași, îl avea ca patron bisericesc pe Stephan von Krzystofowicz, paroh fiind Ștefan Halip, al doilea post de paroh fiind vacant. În 1876, patroni bisericești erau Cajetan von Krzystofowicz și Anton von Kovats, păstor peste cei 2.812 enoriași fiind parohul Makarie Semaca. În 1907, patroni ai bisericii erau Roman cavaler de Krzystofowicz, Teodor Arbore, Nicolai Gavriliuc, Alexe și Petre ai lui Vasile Lazar, Alexander Melneczuk, Vladimir Onciul, Ilie Zawialetz și Vasile Zopa. Paroh era Ilie Massikiewicz, născut în 1859, preot din 1884, paroh din 1894, preot cooperator fiind Ștefan SBIERA, născut în 1865, preot din 1893, iar cantor, din 1900, Vasile Petrașciuc, născut în 1864.
Din 1862, funcționa, la Carapciu pe Ceremuș, o școală cu 4 clase, din 1902 fiind înființată și o școală-filială, cu o clasă[1].
În 30 noiembrie 1886, s-a inaugurat linia ferată Hliboca-Berhomet-Carapciu, primii călători… festivi fiind Baron A. Vasilco, căpitanul țării, Baron Mustață, reprezentant al comitetului țării, Baron Eugen Stârcea, consilier guvernamental, colonelul Seracsin, Baron Eudoxiu Hurmuzachi și N. Balmoș – căpitani districtuali, Baron A. Petrino, Dr. I. cav de Zotta etc[2].
În 1890, satul avea 4.071 locuitori, doi învățători (C. Zurcanovici și Fevronia Șcraba) și un preot ortodox (Ilie Massikiewicz). Primar al comunei era Șloim Buchler.
În documentele școlare ale prefecturii județului Storijineț, din 1939, pentru Carapciu pe Ceremuș erau menționate, drept cătune sau părți de sat, Babin, Chmelestie, Ciopaș, Corinești, Hlibicioc, Hrabova, Ialenca, Maidan, Moceara, Odaia, Pahar, Plosca, Pohorilăuți, Prislop, Racovăț, Reptena, Satul Nou, Săliște, Topoleva, Ursoaica, Văleni, Verbăuți.
[1] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 22, 1876 p. 95, 1907 p. 74
[2] REVISTA POLITICĂ, Anul I, Nr. 13, decembrie 1886, p. 4