Ședința din 12 februarie 2026 a Cenaclului literar „Țara de Sus” din Câmpulung Moldovenesc, desfășurată în Sala „Bucovina” a Bibliotecii Municipale „George Bodea”, a stat sub semnul evocării marelui dramaturg Ion Luca Caragiale, luna februarie marcând nașterea celui considerat cel mai important creator de teatru din literatura română. Întâlnirea a fost prezidată de dr. ing. Neculai Marcel Flocea, președintele cenaclului.
Potrivit tradiției, primul cuvânt i-a revenit prof. Nicoleta Bogoș, managerul bibliotecii și președinte de onoare al cenaclului. Revenită dintr-o deplasare pe care a avut-o în Spania, în cadrul unui proiect european finanțat prin programul „Erasmus”, aceasta și-a exprimat mândria de a fi reprezentat cultura câmpulungeană, subliniind faptul că Biblioteca Municipală „George Bodea” a fost singura instituție de acest tip din țară acceptată într-un astfel de program. Totodată, a evidențiat că implicarea în proiecte europene reprezintă și o formă de responsabilitate civică, în contextul în care domeniul cultural resimte adesea lipsa de susținere instituțională.
Reperele esențiale din viața și opera lui Caragiale au fost prezentate de prof. Traian Nistiriuc Ivanciu. Acesta a amintit faptul că dramaturgul s-a născut într-un veritabil „secol de aur” al literaturii române, fiind contemporan cu Eminescu, Creangă și Slavici. Au fost evocate începuturile sale modeste ca sufleur la Teatrul Național din București, activitatea publicistică la ziare precum „Ghimpele”, „Alegătorul liber”, „Claponul”, „Națiunea română” și „Timpul”, precum și funcțiile de revizor școlar, director de ziar sau director de teatru.
În continuare, au fost analizate marile sale creații dramatice – „O noapte furtunoasă”, „O scrisoare pierdută”, „Năpasta” – cu referiri la contextul apariției, la receptarea critică și la episodul acuzației de plagiat, demontată magistral în instanță de Barbu Ștefănescu Delavrancea.
O incursiune în patrimoniul artistic bucovinean a fost realizată de muzeografa Maria Ulian, care a evocat personalitatea pictorului diecezan Epaminonda Bucevschi, la 135 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Au fost amintite studiile sale la Cernăuți și Viena, prieteniile cu Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu și Teodor Ștefanelli, cele peste patruzeci de iconostase realizate în nordul Bucovinei, pictura exterioară de la Mănăstirea Bogdana și contribuția artistică la Reședința Mitropolitană din Cernăuți. Momentul evocator a inclus și participarea artistului la serbarea de la Putna din 1871, precum și restaurarea recentă a mormântului său din Cernăuți – gest de recuperare simbolică a memoriei sale.
Scriitoarea și jurnalista Artemisia Ignătescu, președinte de onoare al cenaclului, a subliniat actualitatea lui Caragiale, observând că personajele sale nu au dispărut, ci pot fi recunoscute și astăzi în realitatea cotidiană. Caragiale rămâne, în opinia sa, o conștiință artistică majoră tocmai prin autenticitatea cu care a surprins viața românilor.
Un moment de lectură expresivă a fost oferit de ec. Mariana Rușcăreanu, care a interpretat fragmente ample din „Domnul Goe”, punând în lumină critica subtilă a educației superficiale și a lipsei de responsabilitate parentală.
Invitatul special, prof. Marian Călinescu, președintele Cenaclului „Nectarie” din Vama, a prezentat o proză poetică meditativă despre iubire și lumină interioară, într-un discurs de mare sensibilitate.
Colonelul (r) Vasile Vargan a vorbit despre patriotism și ideea de erou, evocând sacrificiul discret al celor care au apărat cultura și valorile naționale în perioade dificile. Citându-l pe Petre Țuțea și parafrazându-l pe Grigore Vieru, a reafirmat ideea limbii române ca „altar al sufletului”.
Tradiționala „pagină de istorie” prezentată de semnatarul acestor rânduri, a adus în atenție anul 1918 și pacea de la Buftea, prezentată ca moment de cumpănă din istoria modernă a României. Au fost rememorate înfrângerile din 1916, rezistența eroică din 1917, izolarea diplomatică și gestul de demnitate al Regelui Ferdinand I de a nu promulga tratatul umilitor. Reintrarea României în război, la 10 noiembrie 1918, a fost subliniată drept act decisiv pentru legitimarea internațională a Marii Uniri.
Actualitatea universului caragialian a fost reluată de ec. Ana Andronicescu, care a identificat tipologiile dramaturgului în societatea contemporană, susținând intervenția prin poezia satirică „Eu cu cine votez”. Prof. Alina Andruhovici Lucău a evocat experiențele sale teatrale din perioada în care interpreta rolul Ancăi din „Năpasta”, rememorând emoția întâlnirii cu marii actori ai scenei bucureștene.
Un moment liric aparte a fost oferit de poeta Grațiela Herghelegiu, prin versuri dedicate primăverii și feminității, iar prof. Zinaiulia Cucoș a adus destindere prin dialoguri umoristice și „perle” culese din lucrările elevilor, readucând în memorie farmecul inocenței școlare. Ec. Dumitru Muntean a impresionat prin mărturisirea că deține două ediții princeps din „Momente” (1901) și „Schițe nouă” (1910), adevărate rarități bibliofile, lansând totodată o ipoteză privind schimbarea numelui lui Eminescu.
La finalul şedinţei, președintele cenaclului, dr. ing. Neculai Marcel Flocea, a oferit un moment artistic modern, prezentând poezia „Din satelit”, pusă pe melodie cu ajutorul inteligenței artificiale, urmată de creația „De dragoste, a primăvară”.
Ședința Cenaclului „Țara de Sus” din 12 februarie 2026 a fost, astfel, o veritabilă întâlnire între literatură, istorie și sensibilitate contemporană. Opera lui Caragiale, patrimoniul bucovinean și reflecțiile asupra anului 1918 s-au împletit cu lirismul prezentului, demonstrând că arta și memoria rămân punți vii între generații și repere esențiale pentru identitatea unei comunități.
Vasile Aioanei
