În ciuda fazelor avansate de la AO și a afinității mele pentru tenis, nu pot începe cu altceva decât cu golul ”lui Mourinho”! Știu că a fost un gol marcat de portar, cu capul, la ultima fază, dar cine va ține minte peste ani numele de Trubin? Că doar Mourinho a apărut în cadre, îndemnându-l să urce, asta după ce portarul Benficăi trăgea de timp cu câteva minute înainte! Ba chiar un atacant al lui Real îi furase mingea la o degajare, fără să-l atingă, ciupind-o cu vârful ghetei când aceasta era în aer… Mărturisesc că nu știam să fie interzis acest procedeu. Și uite că în loc de gol și de calificare în primele 8 din grupa unică a Ligii Campionilor, madrilenii s-au procopsit cu al doilea cartonaș roșu, iar lusitanii au putut să urce peste ei la acea ultimă fază. Miza era calificarea în primele 24, iar golul ăsta a scos-o din cărți pe Marseille, și bine i-a făcut! Deși francezii pot fi considerați victimele unei conjuncturi nefericite, cu multe rezultate terțe nefavorabile, primii vinovați sunt ei. Cum să iei bătaie cu 3-0 la Bruges, cum?! Dar vom avea vreme să aprofundăm cupele europene, abia începe faza aia familiară, eliminatorie.
* * *
S-a stabilit finala feminină la AO și iată că de data asta primim o dispută cât se poate de echilibrată. Sabalenka a făcut prăpăd pe partea ei, fără set pierdut până acum, nici măcar în fața Svitolinei, care și ea fusese furtună. Ei bine, din jumătatea cealaltă a răzbit Rîbakina, singura la același nivel cu Sabalenka, mai puțin la decibeli. Ceea ce în finala de sâmbătă nu va conta.
Tabloul masculin ne oferă ceva foarte rar, care nu s-a mai întâmplat de pe vremea corifeilor vechi, care mi-au prilejuit expresia ”cei patru corifei, care erau doar trei”, după căderea lui Murray. Așadar, avem semifinale cu primii 4 favoriți, deja în program în dimineața asta. Niciun mister și nicio emoție până aici pentru Alcaraz și Zverev, care vor fi deschis balul în zori, deci posibil să cunoașteți deznodământul când citiți aceste rânduri. În schimb, Sinner și Djokovic, în program aproximativ la ora 11, au ajuns față în față beneficiind de o cărare defrișată de alții. Roșcovanul italian era aproape retras după ce-l bătuse soarele în cap la meciul cu americanul Spizziri, ceea ce ar fi fost surpriza totală a turneului, dar s-a salvat cu codul roșu de temperatură. Djokovic a fost agresat de reverul cu o mână al lui Musetti ca în vremurile bune ale lui Wawrinka sau Federer, însă italianul a făcut buba și a cedat instant, ceea ce i-a atras critici cât se poate de îndreptățite. Să sperăm măcar că finalistul de aici va fi rezultatul unei lupte drepte.