Am mai expus ideea asta de câteva (mii de!) ori: un fotbal în care nu se joacă nici urmă de fotbal trebuie și el totuși să se prefacă viu, așa că în loc de jocul cu mingea a inventat jocul cu vorbe, chiar așa, puține, cât cuprinde bagajul personal al majorității oamenilor de fotbal. Chiar puține, dacă sunt rostite iar și iar, pentru cei cu tot atât vocabular pot părea multe. Așadar, știm cu toții că după fiecare înfrângere, cei intervievați, fie ei președinți, antrenori sau jucători, apar cu o tristețe de sfârșit de lume întipărită pe obraji și-n priviri și grohăie fără excepție textul acela cu „tre’ să punem capu-n pământ” (de parcă nu chiar acolo ar fi în privința activității cerebrale!), apoi cu „viața merge înainte” și încheie mugind că”important e meciu’ care urmează!”. Se întâmplă însă cauneori vreunul (iar acum, în cazul celor de la Rapid, doi) să iasă din rânduri și să nu vrea să pună capul în pământ. Adică să ia bătaie d-aia cruntă, iar apoi să iasă cu prietenele la un club. Eventual pentru a-și îneca durerea într-un pahar de whisky. Unde-i crima!? Îi întreb pe patronii Rapidului (oameni trăiți doar prin sihăstrii, mănăstiri și chilii, se știe doar!) dacă își imaginează, cu câtă minte au, cum ar fi ca oricare din băieți, așteptat de iubită (căreia poate nu-i place absolut deloc fotbalul și n-are habar de el, ci e doar îndrăgostită de băiatul ăla) pentru a ieși sâmbătă seara la club, ca oricare alți doi tineri din miliardele de pe planetă, el să-i spună: „Nu mai mergem nicăieri, iubi, am pierdut și tre’ să stau cu capu-n pământ!” Dar mai știu ăștia, abstinenții de patroni, care cică deja i-au trimis pe amărâții ăștia doi la echipa a doua (bine că n-au șapte!) și i-au amendat cu câte 10.000 de euroi, cum făceau după meci (victorie, egal sau înfrângere, nu conta!) gloriile supreme ale fotbalului nostru, precum Gicu Dobrin, Cornel Dinu, RicăRăducanu, LițăDumitru etc.? Cum beau ei cu damigeana, nu cu paharul? Să vă povestesc eu cum era la Pitești în 1977, unde eram dee-jay la Hotel Muntenia, când searăde seară discotecase umplea cu gloriile FC Argeșului? Ori poate au aflat cum făceau alde Ronaldinho, Ronaldo (brazilianul, campionul mondial) și Neymar când începea Festivalul de la Rio, de dispăreau câte o lună, indiferent la ce echipăjucau!? Băi deștepții și abstinenții pământului, fotbaliștii sunt și ei oameni, băi, nu măicuțe! I-ați retrogradat la echipa a doua? Băgați-i, bă, și la carceră! Și pe urmă mirați-vă că se cară cu primul prilej, pe la bulgarii din liga a doua!