CAPU CODRULUI și CAPU CÂMPULUI (II). În 1843, parohia ortodoxă din Capu Codrului și Păltinoasa, cu biserică zidită la Capu Codrului, în 1721, de Pulcheria Cantacuzino și de famia acesteia, avea 1.186 enoriași, preot administrator fiind Constantin Grigorovici. Parohia din Capu Câmpului, cu biserica din 1782, ctitorită de Macarie, egumenul mănăstirii Voroneț, cu 930 enoriași, îl avea paroh pe Grigorie Buliga. În 1876, comuna bisericească din Capu Codrului și Păltinoasa, sat în care se înălțase o biserică, în 1857, întestrată cu un iconostas adus de la Fundu Sadovei, avea 1.982 enoriași, paroh fiind Constantin Grigorovici, care moare în acel an și este succedat de Mihail Iliuță. Preot cooperator era Epaminonda Prelici. În parohia Capu Câmpului, cu 1.134 enoriași, paroh era Ioan Turturian.
Școala din Capu Codrului și școala din Păltinoasa, cu câte 5 clase, au fost inaugurate în toamna anului 1890, iar școala din Capu Câmpului, cu 3 clase, din 1892.
În 1890, Capu Codrului avea 2.693 locuitori, păstoriți de preotul-publicist Mihail Iliuț. Primar era Gavriil Forfată, învățător, Trifon Reuț, iar cantor bisericesc era Dimitrie Donisan.
În 1907, paroh la Capu Codrului și Păltinoasa era Mihail Iliuță, născut în 1838, preot din 1861, paroh din 1863, preot cooperator era Isidor Pașcan, născut în 1878, preot din 1903, iar cantor, din 1900, Dimitrie Donisan, născut în 1852. La Capu Câmpului, paroh era Emilian Gribovschi, născut în 1857, preot din 1888, paroh din 1903, iar cantor era, din 1900, Iraclie Banilevici, născut în 1846.
Adunând „cântece populare românești din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner, în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor și de la Saveta Nedele (Capu Codrului, 21 ani în 1908) și Spiridon Croitor (Capu Câmpului, 26 ani în 1914).
În al doilea sat București din istoria României, a văzut lumina zilei, în 12 decembrie 1908, marele poet iconar, care și-a vărsat sângele în războiul pentru salvarea României Mari și, drept consecință, a fost condamnat la temniță politică, la anonimizare și la uitare de România Mică, Teofil Lianu, care se trăgea din neamul Coștiugenilor de la Hotin și Soroca.
În 5 decembrie 1918, s-a născut Alexandru Bidirel, ultimul mare lăutar al Bucovinei, vrednic continuator al legendarilor Nicolae Picu și Grigore Vindireu.
Neamul Catargiu din Capu Codrului, a dăruit spiritualității românești doi redutabili artiști plastici, sculptorul Silviu Catargiu, născut în 8 ianuarie 1939, și graficianul Constantin Catargiu, născut în 25 septembrie 1954.
SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 51, 1876 p. 52, 55, 1907 p. 95, 96
MATTHIAS FRIEDWAGNER, Rumanische Volkslieder aus der Bukowina, Konrad Triltsch Verlag Wurzburg, 1940