Căpitanul navei Iman T a recunoscut că a fost plătit cu 800 de euro de Omar Hayssam, înregistrat sub numele fratelui său, Omar Samir, pentru a fi lăsat într-o cabină a vasului, ceea ce contrazice afirmațiile sirianului conform cărora a plecat de pe Otopeni, „la costum și parfumat”.
Un document care conține răspunsul autorităților libaneze la comisia rogatorie solicitată de autoritățile judiciare române și care a fost depus la Curtea de Apel București în dosarul armatorului Mustafa Tartoussi, judecat pentru că l-a ajutat pe Omar Hayssam să fugă din România, relevă modul în care Hayssam a părăsit România, la borsul Iman T.
Vasul Iman T, care l-a avut drept căpitan pe Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi, era încărcat cu ceapă și componente de macarale.
„Doresc să spun adevărul în legătură cu toate informațiile pe care le dețin în legătură cu fuga lui Hayssam Omar și cu persoanele care l-au ajutat sau au facilitat fuga și modalitatea prin care a avut loc, iar aceasta fără presiuni sau amenințări asupra mea. Vă informez că în luna iunie a anului 2006, în timp ce lucram pe vasul Iman T, în funcția de căpitan, și mă aflam în incinta portului Constanța, am fost informat de agentul naval Mustafa Tartoussi că va trimite o persoană necunoscută la bordul vasului Iman T și a prezentat direct subiectul, înștiințându-mă că această persoană are probleme cu autoritățile române, fără a mai aminti numele persoanei, felul problemelor sau cetățenia acestei persoane. Nu a mai adăugat nimic și a revenit după câteva zile, când s-a terminat încărcarea vasului și a întocmit actele de călătorie”, se arată în declarația lui Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi.
Martorul arată că Mustafa Tartoussi l-a înștiințat „din nou că va trimite acea persoană la bordul vasului, fără ca el să aibă vreo legătură cu această persoană sau să știe ceva, cu excepția faptului că va sta în camera inginerului șef, numitul Ibrahim Șeikh, și că acesta din urmă este responsabil de toate solicitările acestei persoane”.
„Am respins de la început acest lucru știind că autoritățile române vor fi informate despre această problemă. L-am înștiințat, în calitate de agent naval responsabil de acest vas, de prezența ilegală la bordul vasului a unei persoane. I-am mai spus că, după parcurgerea distanței limită, în ziua următoare plecării și după finalizarea controlului asupra navei de către autoritățile portuare, trebuie să înștiințez autoritățile române. Nu știu dacă această persoană s-a îmbarcat sau nu pe vas. În dimineața zilei următoare și după parcurgerea distanței limită, Ibrahim Șeikh, inginerul șef, a venit la mine și m-a înștiințat că persoana despre care vorbisem se află într-una dintre cabine”, afirmă căpitanul.
În opinia acestuia, inginerul Ibrahim Șeikh este „singurul răspunzător” pentru îmbarcarea lui Hayssam și „nimeni altcineva nu mai știa”.
„Când am ajuns în afara apelor teritoriale românești l-am contactat telefonic pe Mustafa Tartoussi și l-am întrebat dacă autoritățile românești fuseseră informate sau nu. Acesta mi-a zis că totul e în regulă. L-am mai întrebat dacă trebuie să-l înregistrez în vreun fel când vom intra în apele teritoriale egiptene, căci puteam face asta. Mi-am continuat drumul fără să-l văd și fără ca această persoană să iasă din cameră. După ce am intrat în apele teritoriale egiptene și după ce am intrat în dana portului din Alexandria, l-am sunat din nou pe Mustafa Tartoussi, care ajunsese cu avionul în Egipt, și l-am întrebat despre identitatea persoanei aflate la bordul navei, deoarece aceasta nu avea carte de identitate ca să poată fi înregistrat de autoritățile egiptene”, mai arată martorul.
Totodată, el precizează faptul că după multe apeluri, în cele din urmă i s-a cerut „să înregistreze persoana sub numele de Samir Al-Omar sau Omar”.
În continuare, căpitanul spune că l-a înștiințat pe „agentul acreditat al Horus Shipping despre toate detaliile pe care i le dăduse Mustafa Tartoussi”.
„După puțin timp agentul Hany Zeidan m-a contactat și mi-a cerut să nu-l înregistrez cu niciun nume și să las situația așa cum era și să consider că acest individ nu se aflase niciodată la bordul vasului. Am intrat în dana portului și, după finalizarea formalităților legale și ancorarea la chei, s-a început operațiunea de descărcare în prezența lui Youssef Tartoussi, Hany Zeidan și a unei persoane pe care n-o cunoșteam, despre care am aflat ulterior că se numește Samir Al-Omar și că are cetățenie rusă”, mai spune căpitanul navei Iman T.
Potrivit martorului, cei trei au au urcat apoi la bordul navei și s-au îndreptat către cabina inginerului Samir Șeikh.
Atunci căpitanul Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi a intrat și el în aceeași cabină, unde a văzut persoana pe care nu o cunoștea, astfel aflând că se numește Hayssam Al-Omar, că are aproximativ 50 de ani. În acest context, Hayssam și Youssef au făcut cunoștință.
„Apoi numitul Hayssam Al-Omar a ieșit cu cartea de identitate a lui Samir Omar și a intrat în dana portului Alexandria. Samir Șeikh a rămas în cameră până a ieșit Hayssam, apoi s-a întors Hany Zeidan și l-a însoțit pe Samir Șeikh din nou de la vapor, au plecat din port, iar eu m-am liniștit, considerând că acest subiect este încheiat și că eu nu am nicio legătură și nicio responsabilitate pentru fugă după arestarea vasului. Am început să returnez încărcătura de ceapă în Rusia”, mai explică martorul Youssef Tartoussi.
În continuare, căpitanul spune că la scurt timp a început războiul din iulie 2006, când israelienii au atacat Libanul, astfel că l-a sunat pe Mustafa Tatoussi, rugându-l să-l transfere, întrucât vroia să se întoarcă în Liban. Vasul a rămas în dana din Alexandria, pentru a aștepta încărcătura, căpitanul fiind anunțat că aeroportul și porturile din Liban sunt închise din cauza asediului, că sunt tensiuni în aeroportul din Siria și că se refuză sosirea în Egipt a înlocuitorului său, căpitanul Younis Ahmed Sabra.
Astfel, căpitanului navei Iman T i s-a cerut să plece în Siria și să rămână în Tartous, pentru a se întâlni cu înlocuitorul său, cetățean sirian.
„Eu nu am fost de acord cu aceasta, mai ales cu plecarea spre Siria și apoi spre Rusia. Această operațiune era o pierdere de timp și nu puteam să-mi asum responsabilitatea pierderii vaslui, din cauza întoarcerii mele în Liban. M-a asigurat că va goli vasul de încărcătură. Am dormit în seara aceea în clădirea Tartous, mai ales că vaporul trebuia curățat, și trebuia să plece repede, și pentru reducerea cheltuielilor pentru combustibil. I-am spus toate aceste lucruri. Vasul era pregătit de plecare, după ce s-au luat toate măsurile legale și de control. Agentul maritim Muhammad Telwani, cetățean egiptean, a urcat la bord, însoțit de Hayssam Omar și mi-a dat restul de bani, precum și salariile echipajului. A rezolvat cu actele oficiale ale lui Hayssam, care s-a urcat la bordul vasului în văzul tuturor, și am plecat spre Tartous”, a declarat căpitanul navei Iman T, răspunzând în cadrul comisiei rogatorii.
Când a părăsit dana din Tartous, Youssef i-a cerut lui Hayssam Omar actele, pașaportul sau un act care să îi certifice identitatea.
„A refuzat și m-a înștiințat că există o barcă cu motor, care îl va transporta, deoarece el nu s-a aflat la bordul vasului. Vasul se afla în zona de așteptare. Barca cu motor ne-a transportat pe mine și pe Hayssam Omar până pe uscat și am ieșit din dană, fiecare în altă direcție. Eu m-am dus acasă la verișoara mea, în Tartous. Familia și copiii mei erau acolo. Plecaseră din Liban, din cauza conflictului, și stăteau la ea. Am dormit o noapte la verișoara mea. M-am întors în dana Tartous și i-am predat vasul Iman T noului căpitan, Younis Ahmed Sabra. M-am întors în Liban, așa cum făcuseră și niște rude ale mele, și am rupt legătura cu Mustafa Tartousi, din cauză că mă implicase în fuga lui Hayssam Omar”, mai susține Youssef.
Astfel, zice Youssef, a rămas șomer câteva luni și în timp ce își căuta lucru l-a anunțat agentul maritim, Ismail Fathallah, cetățean egiptean, că vasul Al-Mahamat Bicu – care se afla în Mersin, în Turcia – are nevoie de căpitan și i-a trimis un fax.
„Eu am înaintat faxul ambasadei Turciei în Liban și am solicitat viză în aceeași zi. După ce m-am pregătit de plecare, a venit o rudă a mea, Abdel Hakim Tartoussi, care m-a anunțat că l-a sunat pe Mustafa Tartoussi și că acesta ne-a spus că plecăm în Egipt și să lucrăm pe vasul Luminița T. M-am hotărât și am plecat în Egipt, ca să încep lucrul pe vasul mai sus menționat, după care rezolvarea problemei a rămas în responsabilitatea căpitanului. Mustafa Tartoussi mi-a cerut să rămân în Egipt și să lucrez pe uscat, așa că mi-am continuat lucrul normal, până în prezent. Asta este tot ce s-a întâmplat. Nu am fost martor la fuga lui Hayssam Omar și nici nu știu unde se află, nu am nicio informație despre el. Tot ceea ce am menționat este adevărat în întregime”, declară căpitanul vasului cu care sirianul a părăsit România.
Întrebat dacă a primit vreo sumă de bani sau vreun cadou pentru înlesnirea fugii lui Hayssam Omar din România sau vreo recompensă materială sau de alt fel pentru aceasta și dacă a convenit asupra prețului în această operațiune, Youssef a răspuns: „Nu am convenit și nu am vorbit cu nimeni, nici pentru înlesnirea, nici pentru reușita fugii lui Hayssam Omar din România. La cinci ore după sosirea noastră în portul Alexandria și plecarea lui Hayssam Omar de pe vas, împreună cu agentul Hany Zeidan, eu mergeam cu inginerul principal Ibrahim Sheikh în port. Acesta m-a anunțat că Hayssam Omar mi-a lăsat suma de opt sute de euro. I-am luat de la el și asta e tot ce am primit în decursul acestei operațiuni. Nu consider că această sumă reprezintă un preț normal pentru o fugă”.
În continuare, Youssef neagă că ar mai fi participat la fuga altor persoane și susține că cei care i-au înlesnit plecarea lui Hayssam sunt Mustafa Muhammad Tartoussi – fiul lui Nazek, în vârstă de aproximativ cincizeci de ani, cetățean sirian, inginerul Ibrahim Andel Latif Sheikh – cetățean sirian, precum și agentul Hany Zeidan – cetățean egiptean, și Muhammad Mustafa Telwani – cetățean egiptean, care lucrează la Hours Shipping.
„Nu știu cine este persoana care l-a preluat pe Hayssam Omar cu barca cu motor. Nu știu cum a ajuns Hayssam Omar la bordul vasului și nu știu cine l-a ajutat în România. Sunt pregătit pentru ceea ce prevede legea”, a declarat martorul Youssef Tartoussi.
Mai multe convorbiri telefonice dintre procurorul de caz Ciprian Nastasiu de la DIICOT și sirianul Omar Hayssam, înregistrate autorizat de Serviciul Român de Informații, au fost declasificate și folosite în procesul armatorului Mustafa Tartoussi, cel care l-ar fi ajutat pe sirian să părăsească România la bordul navei sale, caz judecat de Curtea de Apel București.
Omar Hayssam s-a îmbarcat pe una dintre navele lui Tartoussi – potrivit rechizitoriului prin care armatorul a fost deferit justiției – el părăsind România în noaptea de 29 spre 30 iunie 2006, iar în 22 iulie a început să-i telefoneze procurorului Ciprian Nastasiu, care și-a pus telefonul sub urmărire.
Sirianul Omar Hayssam i-a declarat telefonic procurorului DIICOT, Ciprian Nastasiu – care l-a deferit justiției pentru răpire – că a plecat din România „ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat”, cu ajutorul unui pașaport cu identitate falsă și cu alt „look”, de pe Otopeni.
Răspunsul primit de DIICOT de la autoritățile judiciare libaneze relevă că Hayssam a plecat la bordul unei nave care avea ceapă la bord, el stând ascuns într-o cabină insalubră. El s-a legitimat cu pașaportul fratelui său, Samir Omar, cu care seamănă destul de bine și care are cetățenie siriană, libaneză și rusă, spun surse judiciare.
Varianta potrivit căreia Hayssam ar fi părăsit România la bordul unui avion a fost verificată de anchetatori.
De altfel, ofițerii Serviciului Român de Informații au vizionat toate casetele, minut cu minut, cu înregistrările de pe toate aeroporturile românești, din 29 iunie 2006 și extinzând pe următoarele două săptămâni, au declarat surse judiciare.
În dimineața de 30 iunie 2006, Hayssam a contactat-o pe concubina sa, Violeta Pârvan, informațiile relevând faptul că sirianul se afla în zona Bosforului, precizează sursele citate.
Omar Hayssam susține, potrivit interceptărilor telefonice, că „presiunea” a fost principalul factor care l-a determinat să fugă din România și că a fost filat permanent.
Potrivit interceptărilor, procurorul Ciprian Nastasiu încearcă în mai multe rânduri să afle locul unde se află Omar Hayssam.
În 13 iunie 2007, instanța Curții de Apel București l-a condamnat, în lipsă, pe omul de afaceri Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnaliști români în Irak, în 28 martie 2005.
Fuga lui Hayssam i-a determinat pe șefii serciciilor secrete și pe procurorul general al României să-și prezinte demisiile.
