Capitala este singurul oraș din lume unde sunt 18 lăcașe de cult – 17 biserici și o mănăstire – cu hramul Cuvioasa Parascheva, iar în Voluntari va fi ridicat cel mai mare lăcaș de cult închinat acestei sfinte „îndreptătoarea judecătorilor nedrepți”, a spus PF Daniel la slujba oficiată miercuri.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Românea a săvârșit, miercuri, Sfânta Liturghie în Biserica „Cuvioasa Parascheva” sau „Vinerea Nouă” din cartierul Titulescu, explicând că a ales să rămână în Capitală unde sunt cele mai multe biserici care poartă hramul sfintei decât în orice alt loc din lume.
„Întrucât cele 17 biserici parohiale și o mănăstire din București care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva ne cer să fim prezent în Capitală de sărbătoarea Sfintei Parascheva, după ce, pe când eram Mitropolit la Iași, timp de 18 ani la rând am fost prezent la acest hram al Catedralei mitropolitane din Iași. Aproape 500 de biserici din România au hramul Cuvioasa Parascheva. În curând, în Voluntari va fi construită cea mai mare biserică dedicată Sfintei, îndreptătoare a judecătorilor nedrepți, ajutătoarea celor sărmani, bolnavi, fără ajutor. Deși a plecat la Domnul foarte tânără, Cuvioasa Parascheva a fost o sfântă. De aici putem înțelege că nu vârsta aduce sfințenia”, a spus PF Daniel în cuvântul de învățătură rostit după Sfânta Liturghie, în fața a sute de credincioși.
Tot atunci, Întâistătătorul BOR a explicat semnificația Sfintei Liturghii citită în această zi și care îndemnă la pocăință. „Pocăința este al doilea Botez. Din păcate, ne-am obișnuit cu păcatul și ni se pare firesc. Nu este firesc. Evanghelia de azi este evanghelia pocăinței, a dorinței de schimbare”, a mai spus Patriarhul, adresându-se clor câteva sute de credincioși care au umplut la refuz biserica din Bulevardul Titulescu.
Întâistătătorul BOR a trimis un mesaj pelerinilor la Iași, pentru ziua de 14 octombrie și pentru oamenii care timp de câteva zile au îndurat frigul numai să ajungă la moaștele sfintei.
„Pelerinajul este un eveniment spiritual pentru toți cei ce participă la el cu credință și evlavie, cu dragoste de Dumnezeu și de Sfinții Lui. În acest înțeles pelerinajul poate fi un moment sau un prilej de înnoire și de îmbogățire sufletească pentru toți pelerinii sau închinătorii”, a spus PF Daniel în mesajul adresat pelerinilor la Iași.
Într-un loc de pelerinaj se găsesc nu numai ceea ce oferă locul, respectiv sfânta biserică, sfintele moaște și sfintele slujbe, ci și ceea ce aduc cu ei pelerinii, fiecare în parte și toți laolaltă, adică evlavia lor, pacea lor, răbdarea lor, cumințenia lor, bunătatea lor, deci felul lor de a fi și de a se întâlni cu Dumnezeu și cu oamenii în Biserica lui Hristos și a Sfinților Lui, a adăugat Întâistătătorul BOR.
Hramul și pelerinajul de hram pot fi un eveniment de întărire a credinței, împrospătare a evlaviei, împlinire a rugăciunilor și cunoaștere a altor credincioși decât cei pe care îi întâlnim zilnic în parohie, în mănăstire sau în localitatea de unde venim fiecare dintre noi.
Pelerinajul este în același timp călătorie fizică și spirituală. Călătoria fizică este o deplasare, uneori obositoare și costisitoare, dintr-o localitate în alta, adică de acasă la locul de cinstire a sărbătorii și a sfinților. „Iar călătoria spirituală din pelerinaj este o mutare interioară de la o stare spirituală a sufletului la o altă stare spirituală a lui. Dacă această mutare sau călătorie spirituală este un urcuș duhovnicesc sau o creștere duhovnicească, atunci pelerinajul schimbă oboseala fizică în odihnă spirituală, în pace și bucurie sufletească. Astfel, pelerinajul preface o cheltuială materială într-un câștig spiritual și o inițiativă particulară într-o bucurie comunitară”, a mai spus Patriarhul.
În acest înțeles, depinde mult de pelerini și de cei ce îi primesc dacă oboseala și cheltuiala lor devine sărbătoare de suflet și îmbogățire spirituală, a încheiat PF Daniel mesajul de Sf Parascheva.
