Cultivatorii de cartof din județul Suceava au ajuns să nu-și poată vinde producția din 2014 nici la prețurile derizorii ale pieței, mulți dintre ei având și la această dată mari cantități pe stoc. Situația este realmente dezastruoasă în condițiile în care cele aproximativ 6 luni de la recoltare au necesitat cheltuieli suplimentare pentru depozitare, iar parte din producție este compromisă. Paradoxal este că, din cauză că vor rămâne cu cartofi pe stoc, cultivatorii vor fi nevoiți să însămânțeze această cultură și în 2015.
S-a bazat că va da cartofii pentru producția de chipsuri, însă a dat rateu
Dumitru Ungureanu este un cultivator important de teren din județul Suceava. Lucrează 160 de hectare de teren pe raza comunelor Zamostea și Zvoriștea și în câteva localități din apropiere, aflate pe raza județului Botoșani. După ce în 2013 a obținut un preț bun pe cartofi, între 1 și 1,2 lei la kilogram, în 2014, Ungureanu a însămânțat 31 de hectare de teren cu această cultură. S-a bazat în special pe un contract încheiat cu o mare firmă, care s-a angajat să-i cumpere 600 de tone de cartofi pentru chipsuri, dintr-o producție totală estimată de 800 de tone. Din păcate, invocând supraproducția și probleme legate de calitate, firma nu a mai cumpărat de la cultivatorul sucevean decât 200 de tone. Așa a rămas Dumitru Ungureanu cu sute de tone de cartof pe stoc.
Cel mai prost sezon din ultimii 20 ani
Acum, la final de martie, mai are pe stoc peste 200 de tone de cartofi, pe care îi vinde cu un preț între 20 și 40 de bani kilogramul. Cei mai ieftini sunt cei furajeri, cartofii pentru consum sunt 30 de bani, iar cei mai scumpi sunt cartofii de sămânță. Ca să găsească clienți a dat inclusiv anunțuri la mică publicitate.
„Preț mic ca cel de acum nu a fost niciodată în ultimii 20 de ani. Toți cultivatorii suntem în aceeași situație, am livrat cartofi la prețuri derizorii și chiar și așa avem încă stocuri foarte mari. Există riscul să rămânem cu ei, iar o parte să-i aruncăm pe câmp, ca îngrășământ”, a declarat Dumitru Ungureanu, care lucrează în domeniul agriculturii din 1970, de când a terminat Facultatea de Mecanică Agricolă.
Prețul acoperă jumătate din costul de producție
L-am găsit pe acesta la sediul fostului Agromec din Zvoriștea, unde are depozitați cartofii. Pe lângă faptul că vinde cartofii pe un preț de nimic, producătorul mai trebuie și să plătească oameni pentru a-i sorta, după lunile de iarnă parte din ei fiind stricați.
„La acest preț e pagubă curată, dar nu am ce face. Din calculele pe care le-am făcut ar fi trebuit să vând cu 50-60 de bani kilogramul de cartof că să fiu pe zero, să-mi scot costurile de producție. La 30 de bani kilogramul de cartof de consum abia scot jumătate din ce am cheltuit”, a exemplificat dezastrul cultivatorul.
Cauze ale dezastrului: „Avem patru milioane de români care muncesc în străinătate și care nu cumpără cartofi de aici….”
Când vine vorba de cauza dezastrului, Dumitru Ungureanu vorbește de supraproducție, de lipsa de sprijin din partea statului român, de faptul că polonezii au invadat piața europeană după embargoul impus Rusiei, dar, nu în ultimul rând, și de scăderea consumului de cartofi în România.
„A scăzut mult și consumul, să nu uităm că avem patru milioane de români care muncesc în străinătate și care nu cumpără cartofi de aici… A scăzut populația și automat și consumul intern, apoi mai era și armata care consuma mari cantități de cartofi”, a explicat cultivatorul. Acesta a amintit și de faptul că prețul kilogramului de cartof nu este chiar atât de mic și pe raftul magazinului, semn că intermediarii continuă să fie singurii care câștigă de pe urma agriculturii.
El a precizat că în acest an va reduce suprafațade cartof cultivată la o treime. Dacă însă va rămâne cu cartofi mulți pe stoc, ar putea să fie nevoit să cultive mai mult, pentru a-i valorifica într-un fel.
Va cultiva de nevoie cartofi și în 2015, în speranța că după un an prost vine unul bun
Un alt mare cultivator de teren, Ilie Homeniuc, a cărui societate lucrează peste 1.000 de hectare de teren în zona Siret, a însămânțat anul trecut 87 de hectare de cartofi. Și el are încă mari cantități pe stoc, deși vinde cartofii cu 25-35 de bani kilogramul.
„O să vedem ce o să facem, însă cred că o să fiu nevoit să risc și în acest an. Dacă tot avem cartofi ce Dumnezeu să fac cu ei, să-i arunc? O să îi plantez și vom vedea ce va fi la toamnă. Poate o să fie un an mai bun, nu se știe niciodată…”, a declarat fermierul.
2015 va fi așadar un nou an al loteriei în agricultură, în lipsa unor subvenții sau ajutoare de minimis oferite de statul român agricultorii având doar speranța că după un an prost va veni unul bun. Un an bun nu înseamnă neapărat cel în care producțiile sunt peste medie, 2014 fiind un bun exemplu în acest sens.
