Când mergem și noi la protest?!



Schimbarea României a început cu un protest făcut de un număr limitat de cetățeni, credincioși ai unei biserici protestante, la Timișoara. Lipsurile, abuzurile și tensiunea în societate au făcut ca acel protest să se extindă în marile orașe și să determine o schimbare radicală de regim, sau Revoluție, dacă vreți. Evoluția ulterioară a țării a fost marcată de confruntări politico-ideologice, violențe și proteste aproape permanente organizate de formațiuni politice pro-vestice, dar și societatea civilă. Anii ’90 au fost martorii unor proteste la care participau cetățeni conștienți că drumul spre Vest este șansa României. Cei mai mulți (adică cei neangajați politic) participau la mișcările de stradă fără a urmări un beneficiu personal, exceptând dorința de a exclude comuniștii și urmașii lor de la conducerea țării. Cei de vârsta mea își amintesc de perioadă cu nostalgie.

În prezent, protestele sunt organizate de partide, în principal, iar participanții (exceptând membrii de partid) sunt atrași cu diferite beneficii, de la sandvișuri la mici sume de bani. Sunt formațiuni politice care apelează chiar la agenții de recrutare forță de muncă. Această „oaste de strânsură protestatară” din care fac parte și mulți „ciudați” în multe cazuri nu prea știe motivul ieșirii în stradă și se rezumă la fluturat drapele și la strigat cu putere „hoții”. În campania majoră de proteste contra celebrei ordonanțe 13 s-a relevat faptul că peste 95% dintre participanți nu au avut minima curiozitate să lectureze respectivul act normativ. Împotriva pensiilor „nesimțite”, nimeni, partide sau ONG-uri, nu a organizat manifestări stradale, deși întreaga societate cunoaște subiectul și dezaprobă acest abuz cumplit al puterii. Mă puteți lămuri de motiv? În condițiile în care organizatorii ar câștiga politic și nu ar cheltui pe „dulciuri” pentru participanți. Este un mister al politicii românești sau dovada evidentă că toate partidele sunt la fel? Personal nu am o dilemă.

Trebuie să admit un lucru evident în organizarea de proteste, respectiv profesionalismul celor care pun în mișcare „masele revoltate”. Marketing promoțional, mesaje ascunse ce acționează asupra subconștientului, „subvenții” bine țintite asupra manifestanților și apoi asupra „analiștilor” care comentează evenimentul și „omagierea” directă sau indirectă a organizatorilor, adică „opoziția de fațadă”, că în realitate…?!?

Da, este o implicare clar politică, și exceptând acest adevăr vom avea toate explicațiile privind manifestările stradale în România. Inclusiv cei care chiar cred că demonstrează pentru câștiguri salariale au fost „mânați în luptă” în momentul unei comenzi politice. Dovada? Averile liderilor sindicali, spre exemplu, dobândite după o profitabilă „colaborare” cu cei de la butoane. Mai trebuie menționat un aspect. Manifestații de stradă sunt generate și de cei de „afară” cu forme ale războiului „hibrid” antiromânesc. Adică suntem în zona trădării naționale.

Reacția autorităților este clar influențată de apartenența funcționarilor la un partid (mă refer la cei cu funcții de decizie). Frica de greșeli cu efect negativ politic a determinat o „timiditate” exagerată a instituțiilor statului, mai ales a celor „de forță”. Este incredibil ca în Parlamentul național să se urle „Slava Moscova” și să lipsească o reacție. Jenant!!!

Protestele sunt dovezi ale democrației și limitarea lor este un atac asupra libertăților cetățenești. Aș dori și eu să organizez un protest sub sloganul „Jos prostia!”. Cine mă susține?



Recomandări

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Măsurători și implicații macroeconomice privind evoluția IAPC și a deflatorului PIB

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Măsurători și implicații macroeconomice privind evoluția IAPC și a deflatorului PIB
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Măsurători și implicații macroeconomice privind evoluția IAPC și a deflatorului PIB

Aproape 1.400 de metri pătrați de pe străzile Narciselor și Nicolae Bălcescu din Suceava se transformă din spații verzi în trotuare și parcări

Aproape 1.400 de metri pătrați de pe străzile Narciselor și Nicolae Bălcescu din Suceava se transformă din spații verzi în trotuare și parcări
Aproape 1.400 de metri pătrați de pe străzile Narciselor și Nicolae Bălcescu din Suceava se transformă din spații verzi în trotuare și parcări

Punți educaționale între Seveso și Suceava: Elevii Școlii „Ion Creangă”, în inima învățării europene

Punți educaționale între Seveso și Suceava: Elevii Școlii „Ion Creangă”, în inima învățării europene
Punți educaționale între Seveso și Suceava: Elevii Școlii „Ion Creangă”, în inima învățării europene

Ciprian Muscă, președintele ASFOR, și prof. univ. Cătălin Roibu, de la USV, observatori independenți la selecția directorului general al RNP-Romsilva

Ciprian Muscă, președintele ASFOR și prof.univ. Cătălin Roibu de la USV, observatori independenți la selecția directorului general al RNP-Romsilva
Ciprian Muscă, președintele ASFOR și prof.univ. Cătălin Roibu de la USV, observatori independenți la selecția directorului general al RNP-Romsilva

Rectorul USV, Mihai Dimian, posibil ministru al Educației, spune că nu este și nu a fost membru al nici unui partid politic

Rectorul USV, Mihai Dimian, posibil ministru al educației, spune că nu este și nu a fost membru al nici unui partid politic
Rectorul USV, Mihai Dimian, posibil ministru al educației, spune că nu este și nu a fost membru al nici unui partid politic