Stilul, de un spectaculos artificial, practicat de „Evenimentul Zilei” la începutul anilor nouăzeci pentru a-și gonfla tirajul, a avut, la vremea lui, destui prozeliți și chiar a atras unele finalități artistice remarcabile, dacă e să amintim doar filmul „Vorbește cu ea”, a celui mai bine cotat regizor spaniol Pedro Almodovar. Pelicula, nominalizată în 2003 la premiile Oscar, a fost inspirată, după cum mărturisește producătorul, „dintr-un fapt real, petrecut în România”.
Să vedem care era „faptul real”, publicat de „Evenimentul Zilei”: un tânăr paznic de la morga unui spital din orașul Baia Mare se îndrăgostește de imaginea unei fete moarte, aflate în vederea autopsiei la locul său de muncă. Și, sub impulsul acestui romantism dezaxat, îi violează cadavrul. Dar o minune se petrece, întrucât în urma actului necrofil, moarta reînvie. Se iscă un scandal din pricina oribilei fapte, care este însă stins, pentru că și fata consimte la iubirea paznicului, într-un „happy-end” unanim avantajos.
Această poveste, complet inventată în România, s-a dovedit cu picioare lungi, ajungând până în Spania, unde a fost preluată de prestigiosul cotidian „ABC”, pentru a se întrupa apoi pe peliculă, nu înainte ca regizorul să se fi documentat pe meleagurile noastre.
„Culmea ironiei: ulterior s-a dovedit că sursa de inspirație a întregii povești a fost o legendă care circula în Spania, în secolul al XVIII-lea! Și culmea culmilor: scenariul inspirat din așa-zisul fapt real petrecut în România a și câștigat Oscarul!!!” („Ieșeanul”, 16-22 iunie 2003)
Un model tipic, putem spune, pentru ceea ce literatura de specialitate numește „zvon scafandru”; un zvon care apare și dispare în decursul timpului, alegându-și de fiecare dată locuri diferite pentru a ieși din nou la suprafață.




