Odată cu fiecare zi, în organismul uman apare un număr mare de celule noi, potențial periculoase. Consecutiv, sistemul de apărare le detectează și le distruge. Când acest lucru nu se întâmplă, ele se pot înmulți, ducând astfel la formarea unor mici tumori. Celulele despre care vorbesc nu colaborează cu restul corpului, consumă excesiv de multă energie, materii prime și au un ritm de creștere disproporționat. Mai mult decât atât, produc substanțe ce subminează activ economia internă. Aparatul imunitar ripostează, reușind o bună perioadă de timp să țină în frâu fenomenul. Imaginează-ți procesul asemănător echilibrării unei balanțe. La un moment dat, brațul se poate înclina în favoarea tumorii. Armele sale ajung să fie mai multe și mai puternice decât ale noastre. Treptat, invadatorul progresează, însă lupta nu se oprește aici. Deja pot apărea simptome: stări de oboseală, scădere în greutate, posibil simptome locale. Conglomeratele proaspăt formate nu respectă nici o regulă, ci se dezvoltă anarhic, dar nu lipsite de scop, ci avide de distrugere, în toate acțiunile ce le desfășoară. Inițial extinderea este locală, după care, de cele mai multe ori se generalizează, prin așa zisele metastaze. După cum observăm, nu este vorba de o singură luptă, ci de o succesiune de secvențe. Pe acest traseu, organismul nu renunță la apărare, prin urmare, dacă cumva ai fost învins odată, nu înseamnă că ai pierdut războiul. Vindecarea se poate produce, cu condiția să mai existe suficientă energie, dublată de o puternică dorință de revenire.
Ce este necesar în acest scop? Logic, să înclin din nou balanța în favoarea propriei imunități. Cum realizez acest lucru? Există medicamente pentru imunitate? Probabil că da. Experiența și studiile certifică acțiunea benefică a unui mare număr de plante.
Aș vrea să subliniez însă, faptul că nu trebuie să separi o funcție sau un organ de sistemul din care face parte. Nu separa imunitatea de ansamblu și nu o trata separat. Armonia unei funcții depinde de armonia generală. De asemenea, în ceea ce privește modul de apariție al unei boli, îl poți înțelege numai privind întregul în care lucrează aceasta, de unde decurge și conceperea tratamentului adecvat. Una dintre cauzele de producere a maladiilor este reprezentată de așa zisa predispoziție. Uneori ea poate fi atât de intensă, încât determină într-o foarte mare măsură îmbolnăvirea, fără ajutorul aparent al altor factori. În aceste cazuri, apariția bolii poate părea paradoxală, ca de exemplu o afecțiune gravă la copil mic. Predispoziția poate avea încărcătură genetică importantă, exemplu situația în care mai multe rude de gradul unu sau doi au suferit aceeași boală. Și totuși, predispus nu înseamnă obligat, se poate să te dezechilibrezi, dar nu e obligatoriu să faci acest lucru. Întrebarea este ce anume creează diferența.
În alte cazuri, factorii favorizanți au o pondere destul de clară, pornind de la elemente de natură psihologică și ajungând până la poluare, autopoluare, nutriție. Să-i luăm pe rând. Factorii psihologici. Din ce motiv îi luăm în considerare? Deoarece există o permanentă legătură între psihic și corp. În medicină și psihologie această legătură face obiectul de studiu al psihosomaticii. S-au propus astfel similitudini între anarhia care domină celulele bolnave și anarhia sufletească ce poate domina un bolnav de cancer. Alți cercetători au remarcat dorința exagerată de control asupra propriei ființe dar și a evenimentelor din jur a celor ce poartă această maladie. Cum un astfel de control este iluzie, dar și o sarcină foarte greu de suportat, la un moment dat, el explodează și se transformă în anarhie. Evident, am descris numai unul dintre modelele posibile, depresiile, anxietățile, șocurile sau traumele acestor oameni reprezentând de multe ori fenomenul declanșator. În aceste condiții puterea de luptă, dorința deosebită de a învinge, devin elemente esențiale pentru vindecare. Finalul primei părți.
DR. NICOLAE MIHU- medic specialist
Atestat Homeopatie
Master Psihoterapie și Intervenție Psihosocială
clinicasfantulmatei@yahoo.com



