Cancerul la prostată în stadiu incipient nu necesită un tratament imediat

Tumorile canceroase de mici dimensiuni identificate la nivelul prostatei nu necesită tratament imediat, iar acest lucru nu conduce la o creștere a riscului de mortalitate, potrivit unui studiu publicat în Journal of Clinical Oncology (JCO), informează AFP.
„Grație testului sangvin ASP (antigen prostatic specific), de 23 de ani noi putem diagnostica încă din faza incipientă cancerul la prostată”, a explicat Martin Sanda, profesor la Facultatea de medicină din cadrul Universității Harvard, principalul autor al studiului.
ASP (antigen specific prostatic) este o proteină produsă de prostată, iar nivelul ei crește în cazul în care organul se mărește sau când apare cancerul.
„Acest test permite depistarea tumorilor de mici dimensiuni la prostată, care nu sunt periculoase pe termen scurt sau chiar pe termen lung”, a adăugat Martin Sanda.
Testul le permite medicilor să înceapă mult mai devreme și cu o rată de succes mai mare diverse tratamente agresive împotriva acelor cazuri de cancer la prostată care prezintă riscuri mari.
Autorii acestei descoperiri au analizat datele furnizate de un vast studiu la care au participat 51.529 de bărbați, care au fost monitorizați începând din 1986. Dintre aceștia, 3.331 au fost diagnosticați cu cancer, în perioada 1986 – 2007. Studii ulterioare au relevat faptul că 342 dintre voluntarii diagnosticați cu cancer, reprezentând aproximativ 10%, au decis să amâne începerea tratamentului cu cel puțin un an.
La 10 ani de la diagnostic, jumătate dintre voluntarii care au decis să aștepte, nu începuseră încă tratamentul.
Autorii studiului au analizat toate datele medicale ale tuturor pacienților, la opt ani de la diagnosticare, și au efectuat comparații între cei care au optat pentru un tratament agresiv (chirurgie, radioterapie sau terapie hormonală) și cei care au decis să amâne tratamentul.
„Am constatat că rata mortalității era foarte scăzută în rândul bărbaților suferind de forma de cancer la prostată ce prezintă riscuri mici”, a precizat Martin Sanda.
Analizele au demonstrat că doar 2% dintre bărbații suferind de această formă de cancer al prostatei și care au amânat începerea tratamentului au decedat, comparativ cu 1% dintre pacienții suferind de o formă similară de cancer și care au început tratamentul mai devreme, au explicat cercetătorii americani, care au precizat că aceste diferențe sunt lipsite de importanță din punct de vedere statistic.
Potrivit acestui studiu, cei mai mulți dintre bărbații diagnosticați cu cancer la prostată cu risc scăzut care au amânat începerea tratamentului cu, în medie, opt ani – sau chiar cu 20 de ani – se simt în continuare foarte bine. Ei au evitat astfel și neplăcerile frecvente provocate de tratamentele anticancer.
Potrivit specialiștilor, există trei tipuri de cancerul la prostată: cancer cu tumori mari, ce cresc într-un ritm rapid; cancer cu tumori de mărime medie; cancer cu tumori mici, care se dezvoltă încet.
Potrivit unui alt studiu, publicat luni în Journal of the National Cancer Institute, testul ASP a condus la o „supradiagnosticare” a cancerelor la prostată în ultimii 23 de ani. După lansarea pe piață a acestui test, în 1986, circa 1,3 milioane de bărbați au fost diagnosticați cu cancer la prostată, acestea fiind cazuri care nu ar fi fost depistate anterior.
Dintre aceștia, un milion au fost tratați împotriva cancerului, suferind „în mod inutil neplăcerile acestui tratament – consecințe financiare și angoasa generată de această experiență”, au explicat autorii.
După 1986, numărul bărbaților diagnosticați cu cancer la prostată s-a triplat în rândul pacienților cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani și a crescut de peste șapte ori în cazul pacienților ce nu au împlinit încă 50 de ani.