– Frecvența cea mai mare o au cancerul bronho – pulmonar, cancerul gastric, cel de prostată, cancerul de sân și de col uterin
– Din cauza creșterii incidenței cancerului în ultimii ani, Secția de Oncologie a Spitalului Județean, singura de acest gen din județ, a devenit neîncăpătoare pentru pacienții ce vin regulat la tratament
– Pacienți în stadii finale de boală sunt, nu de puține ori, respinși de familie, sau nu pot fi îngrijiți de rude, din lipsă de timp sau din cauze financiare, și rămân în spital un timp îndelungat
– Medicul Doina Ganea Motan recunoaște că a fi oncolog este foarte greu și presupune uzură psihică mare, din cauză că „te încarci cu problemele bolnavilor” și trebuie mereu să faci eforturi pentru a trece peste durerea acestora
Numărul cazurilor de cancer în județ este în continuă creștere, sute de suceveni fiind diagnosticați cu această boală numai pe parcursul anului trecut. Frecvența cea mai mare o au cancerul bronho – pulmonar, cancerul gastric, cel de prostată, cancerul de sân și de col uterin, care fac ravagii.
Oncologul Doina Ganea Motan declară că la finele anului trecut se aflau în evidențele Secției de Oncologie a Spitalului Județean „Sf. Ioan cel Nou” 224 de persoane cu cancer bronho – pulmonar, din care 146 în mediul rural și 78 în mediul urban. În ceea ce privește incidența cancerului gastric, la finele anului 2005 în evidențele medicilor erau 124 de bolnavi, din care 89 în mediul rural și 35 în mediul urban. 119 femei au fost diagnosticate cu cancer de sân, cele mai multe fiind din mediul urban. 107 femei, din care 64 din localități rurale, au fost depistate cu cancer de col uterin.
Doina Ganea Motan a explicat că nu se poate vorbi despre o cauză certă în ceea ce privește apariția cancerului, dar că există un risc genetic și că persoanele care au în familie cazuri de cancer sunt predispuse la îmbolnăvire. Tocmai de aceea, medicii recomandă acestor persoane să facă periodic imunodozaje pentru markeri tumorali, pentru depistarea tumorii în stadii incipiente.
Fumătorii, cei mai expuși la cancerul de plămâni
Consumul de tutun rămâne cel mai mare risc de cancer bronho – pulmonar, statisticile arătând că jumătate din fumătorii înrăiți mor din cauza acestei deprinderi. Riscul cancerului pulmonar este mai mare de 20-30 de ori la fumători decât la nefumători. Oncologul Doina Ganea Motan a precizat că frecvența cancerului bronho – pulmonar este mai mare în mediu rural și din cauză că aici se fumează țigări de calitate proastă, care nu au sistem de filtru protector.
De asemenea, sunt expuși la riscuri persoanele care muncesc în mină sau ca zilieri pe șantiere, în medii cu praf, azbest, crom sau nichel.
Și numărul cazurilor de cancer de laringe s-a dublat în decurs de zece ani. Dacă la începutul anilor 90, la Spitalul Județean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava se prezentau anual aproximativ 20, 30 de persoane cu simptomele cancerului de laringe, acum numărul acestora s-a dublat. Boala apare, în special, la bărbații de peste 40 de ani, fumători și consumatori de băuturi alcoolice.
Conform specialiștilor, cancerul este la acest moment a doua cauză de mortalitate în lume, după bolile cardiovasculare.
– Bolnavi de cancer în stadii finale, uitați de familie în spital
Din cauza creșterii incidenței cancerului în ultimii ani, Secția de Oncologie a Spitalului Județean, singura de acest gen din județ, a devenit neîncăpătoare pentru pacienții ce vin regulat la tratament, aceasta având 45 de paturi. De asemenea, personalul este insuficient pentru nevoile bolnavilor și asta din cauză că se aplică în continuare norme de personal care țin cont de numărul de paturi.
Doina Ganea Motan a declarat că în prezent se fac demersuri pentru înființarea în județ a unui centru de îngrijiri paliative, unde să fie preluate cazurile prefinale de cancer. Oncologul a subliniat că deschiderea unui asemenea centru este necesară în condițiile în care pacienți în stadii finale sunt, nu de puține ori respinși de familie, sau nu pot fi îngrijiți de rude, din lipsă de timp sau din cauze financiare, și rămân în spital un timp îndelungat. „Nu poți arunca acești pacienți în stradă, sunt cazuri sociale, care nu ar avea unde să plece și de aceea ar trebui să existe secții de îngrijiri paliative. Din păcate, la noi în țară nu există o rețea de centre de îngrijiri. Părerea mea este că viitorul va fi al acestor centre, pentru că așa cer normele europene, și pentru că acești oameni trebuie să moară decent. Nu numai personalul medical trebuie să se implice în organizarea centrelor de îngrijiri, ci și cel de asistență psiho – socială, comunitatea și biserica”, a menționat șefa Secției de Oncologie.
Doina Ganea Motan a precizat că sunt destule cazuri dramatice, în care bolnavi de cancer sunt priviți ca o povară de partenerul de viață, chiar părăsiți, sau pacienți care nu se pot baza pe sprijinul familiei. Din cauza bolii grave de care suferă și a indiferenței manifestate uneori de aparținători, aceste persoane necesită asistență psihologică, numai că din echipa de tratament a pacienților de la Oncologie nu face parte la acest moment nici un psiholog. „Ne-am dori foarte mult să avem un psiholog în echipă, ar fi benefic atât pentru bolnavi, cât și pentru noi, având în vedere gradul de uzură pe care îl presupune munca noastră”, spune șefa Secției Oncologie.
– Tratamente costisitoare și de lungă durată
Tratamentul aplicat unui bolnav de cancer este foarte costisitor, și în funcție de durată, o cură costă între 10 și 80 de milioane lei. Acești pacienți necesită tratament intravenos ce poate dura ore în șir, iar pentru a li se administra tratamentul sunt necesare dispozitive speciale – pompe volumetrice, care asigură un debit continuu al perfuziei. Cum bugetele alocate Spitalul Județean în ultimii ani au fost insuficiente, aparatura din Secția de Oncologie este destul de veche și de uzată. Pompele volumetrice, atât de necesare tratamentului intravenos, au fost oferite ca donație de către firma NOVARTIS.
Conducerea Spitalului Județean are în plan înființarea unui modern centru de radio terapie (curie terapie) în cadrul Secției de Oncologie, care să deservească bolnavi de cancer din mai multe județe ale Moldovei (Suceava, Neamț, Botoșani și Iași). Doina Ganea Motan spune că bolnavii din județ ar putea urma aici tratamentul necesar, fără a fi nevoiți să apeleze la spitale din centre universitare, în prezent putând urma tratament simultan un număr redus de bolnavi de cancer. „Noi vrem să facem la Suceava un centru pentru toată Moldova. Bolnavii de cancer din județ nu vor mai fi nevoiți să se deplaseze în alte județe pentru a face tratament. Valoarea tratamentului în sine este decontată de către Casa de Asigurări de Sănătate, dar aceasta nu decontează și transportul bolnavilor. Sunt mulți bolnavi săraci din diverse zone ale județului care nu își pot permite în prezent să revină pentru tratament nici măcar la Suceava. Este vorba în primul rând de bătrâni singuri și nevoiași, care nu au bani să revină pentru ciclul următor de tratament, în condițiile în care continuarea tratamentului în cazul bolnavilor de cancer este foarte importantă. Au fost destule situații în care cadrele medico – sanitare din Secția de Oncologie au pus bani mână de la mână pentru a se asigura transportul unor astfel de bolnavi nevoiași”, a explicat medicul oncolog.
„Trebuie să înveți cum să te comporți cu un pacient dependent de tine și să nu te lași copleșit de durerea lui”
Relația între oncolog și pacient este foarte complexă, bolnavul fiind practic dependent de serviciile medicului, iar în cazul în care apare o altă problemă de sănătate, el trebuie să se adreseze tot oncologului. Doina Ganea Motan recunoaște că a fi medic oncolog este foarte greu și presupune uzură psihică mare, din cauză că „te încarci cu probleme bolnavilor” și trebuie mereu să faci eforturi pentru a trece peste durerea acestora. Chiar și pentru cadre medico – sanitare cu vechime munca la Oncologie este dificilă, asta din cauză că „trebuie să înveți cum să te comporți cu un pacient dependent de tine și să nu te lași copleșit de durerea lui”. Doina Ganea Motan este de părere că orice cadru sanitar ar trebui evaluat din punct de vedere psihologic înainte de a ajunge să îngrijească bolnavi de cancer, pentru că „trebuie să ai o anumită structură să poți rezista aici”. „Îți trebuie o componentă dură, care să mascheze transferul de suferință de la bolnav, pentru că acestuia nu trebuie să i se inducă o stare rea. În același timp îți trebuie multă generozitate și răbdare. Noi am amenajat secția încât să arate mai special și să aibă un confort deosebit, pentru ca bolnavul să nu se simtă rău aici. Bolnavilor de aici li se oferă îngrijiri speciale și complexe, având în vedere că ei pot avea reacții adverse violente la tratament. Medicul și asistenții trebuie să își găsească timp și răbdare să le explice acestora cauza apariției reacțiilor adverse la tratament și să îi asigure că fac tot ce pot pentru reduce aceste reacții. Sunt bolnavi care au reacții adverse foarte violente, precum toxicitatea de gradul patru. În condițiile date, noi trebuie să le arătăm că se pot baza pe sprijinul nostru”, a mai spus șefa Secției Oncologie din cadrul Spitalului Județean.
