CÂMPULUNG MOLDOVENESC (VIII).La Câmpulung funcționa, din 1876, o școală cu 6 clase, iar în Capu Satului, din 1883, o altă școală cu 6 clase.
În 1848, vornicul Câmpulungului, Andrii Burduhos, însoțit de trei câmpulungeni, s-a întâlnit cu Vasile Alecsandri, la Cernăuți (Hotel de Paris). „Alecsandri zise „Îmi pare bine!”, dete mâna la vornic, apoi la toți ceilalți, care mai erau trei, îi pofti să șadă și, dându-se în sfat cu ei, ba despre alta, cum și din ce trăiesc ei acolo, la munte, și cum le merge; aduse, pe-ncetul, vorba la stâni, la ciobani și, în fine, la de au încă cântece vechi, bătrânești, și de le cântă la întâlniri vesele, la nunți, la hramuri și altele.
Vornicul Andrii zise că da, cântă; numai, acum, mai rar, că nu prea le vine a cântării și a veseliei. Atunci, unul din ceilalți trei, cu numele Ioniță Sabie, unul și mie cunoscut șagaci și glumeț, ca întrerupându-l pe Vornic, zice:
– Ba acum cântăm mai în toate zilele, dar cântăm cântecul acesta, dacă n-ați bănui să vi-l zic…
– Poftim, poftim, zi-l numai!, răspunse Alecsandri râzând.
Se puse pe scaun, în preajmătul lui Sabie, dară cam departe, ca să nu-l jeneze, și badea Ioniță Sabie începu pe melodia „Doinei”, în glas nu tare și nici slab:
Cântî cucu’ sus pe ciung,
Oi, rea veste-n Câmpulung,
Din Rarău până-n Bârgău
Și din Runc până-n Muncel,
Câmpulungu-i vai de el.
Că de când (un nume pe care Porumbescu nu l-a reținut) au intrat în Câmpulung,
Și de când (același nume, dat imperialilor) au venit,
Câmpulungu-au sărăcit.
Cu-nvârteli, cu protocoale,
Au rămas satele goale,
Satele și casele
Și strungile, bietele…”.
„Câmpulungul are una din cele mai frumoase și mai romantice poziții în munții Bucovinei. De o parte și de altă parte înconjurat de munți înalți și păduratici, el se întinde și se desfășoară în dreapta râului Moldovei, pe un șes îngust, dar pitoresc, într-o lungime de nouă chilometri. De aici vine și numele orașului. Dar în dreapta și în stânga, munții sunt curmați de pârâie sburdalnice și, pe țărmurile lor, orașul se răsfiră în dreapta și în stânga, cuprinde și aceste fundoaie romantice și pline de farmec și formează, astfel, atinențele Corlățeni, Valea-sacă și Isvorul-Alb.
Câmpulungul are belșug de priveliști minunate, de parti care te încântă cu frumusețea lor pitorească și de unele locuri care te uimesc prin sălbăticia lor romantică și te fac să stai nedumerit locului și, lipsindu-ți cuvintele de admirare, să-ți înclini fruntea înaintea mărețelor formațiuni de munți și stânci, care, ca într-un capriciu al naturii, au răsărit printre munți urieși și codri seculari”.
„Ici-colea, se văd prin Câmpulung edificii care îi fac onoare; între aceste, ocupă casa comunală locul prim. Un edificiu aproape gata va contribui mult la înfrumusețarea orașului, și anume o biserică greco-ortodoxă, zidită din piatră și din cărămidă”.
Duminică, 10 iulie 1887, Prințul de Coroană Rudolf, aflat în călătorie prin Bucovina, a ajuns și la Câmpulung Moldovenesc. „În Câmpulung, Alteța Sa fu primită, la arcul de triumf, de primarul orașului, Beligan, cu o cuvântare scurtă, și, după ce mulțumi, Alteța Sa Imperială se porni la locul unde avea să se pună și sfințească temelia pentru biserica ortodocs-orientală, lovind cu ciocanul de argint de trei ori în piatra fundamentală.
După actul acesta, Alteța Sa Imperială se duse la primărie, unde se servi un dejun, în sala foarte frumos decorată cu scoarțe și scorțari, lucrate de Români din munți. La dejun au luat parte, afară de suita Alteței Sale, dl. prefect Ortynski, șeful tribunalului local, dl. Iancu cav de Grigorcea, și primarul orașului, Giorgi Beligan. După dejun, Alteța Sa Imperială se porni la Cârlibaba”.
Calea ferată Hatna-Câmpulung, plănuită a se da în folosință în ziua de 1 februarie 1888, a fost inaugurată, cu două trenuri pe zi tur-retur, distanța fiind parcursă în 5 ore, începând cu 1 mai 1888.
Piatra de temelie a spitalului din Câmpulung a fost turnată în ziua de 10 mai 1888, de președintele țării, Baron Pino, de baron Mustață, în numele comitetului țării, și de consilierul guvernamental Iosif Kochanowski, care fusese desemnat și șef al comitetului care urma să se ocupe „de executarea acestei zidiri”.
Însoțirea de economie și credit din Câmpulung s-a înființat „luni, în 15/27 ianuarie 1896, la 2 oare după amiazăzi… în palatul comunal din Câmpulung”.
SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 54, 1876 p. 59, 1907 p. 61
IRACLIE PORUMBESCU, Zece zile de haiducie în Scrierile lui Iraclie Porumbescu, Cernăuți 1898, p. 61
A. D. XENOPOL, Amintire din Bucovina, în „Revista Politică”, Anul II, nr. 13 / 1 Decembrie 1887, pg. 14
VASILE BUMBAC, Schițe de excursiuni feriale. Anul 1889, în „Revista Politică”, Anul V, nr. 16 / 15 august 1890, pg. 10
REVISTA POLITICĂ, Anul II, nr. 5, 15 iulie 1887, p. 8
REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 8, 1 mai 1888, p. 7
REVISTA POLITICĂ, Anul III, nr. 9, 15 mai 1888, p. 8
DEȘTEPTAREA, nr. 1 din 1/13 ianuarie 1896, p. 4