CÂMPULUNG MOLDOVENESC (IX). În 1890, din 5.534 locuitori ai Câmpulungului, 799 erau evrei.Under the liberal Austrian regime trade and commerce developed.În 1890, Câmpulungul avea 6.402 locuitori, trei preoți (Tit cavaler de Onciul, Nicolai Prodaniuc și Teodor Doboș), doi cantori bisericești (Aristarch Cucu și George Hutu), trei învățători la școala de 4 clase de băieți (E. de Racoce, S. Prelipcean și G. Diaconovici), patru la școala de 4 clase de copile (Maria Prociukewicz, Ch. Prelipcean, Anna Spacec și B. Gehl) și trei învățători la școala din Capul Satului (Alexandru Ieșan, Eufrosina Diaconovici și Ilie Veslovschi).
Primar al târgului era I. Cocinschi.
„Drumeții se întâmpină rar, în cară ce lunecă șterse, ca niște umbre. După vreun ceas numai, încep cele dintâi case ale Câmpulungului, care se tot deșiră între muncele cu brazi, lățos și nesfârșit.
Nu sunt nici felinare în acest Câmpulung vechi; femeile, îmbrăcate ca la munte, pe cap cu ștergare albe de pânză de casă, oamenii cu sumane, cu pălării largi și vițele lungi de păr uns, Nemțoaicele în haine de oraș merg pe dibuite sau se ajută cu felinare în mână, ca în timpuri de tot vechi. Lumina făcliilor prohodului dumnezeiesc (N.N.: Iorga vizitase Câmpulungul în primăvara anului 1904, înainte de Paști) aprinde fereștile bisericii de lemn a lui Ioan-Teodor Vodă Calimah, Domn al Moldovei în 1758, născut în Câmpulung, dintr-un Orheian și o femeie de acestea cu catrință, cioareci și ștergar, femei puternice și suferitoare, dar fără frumusețea acelora de sus, de pe Moldovița.
Felinarele șubrede, de modă veche, cu petrol, aruncă chiorâș puțină lumină: altfel sunt dese în strada mare, ce se deschide, acum, cu prăvălii impunătoare și pavagiu bun. Biserica cea nouă, de zid, cu multe turnuri și turnulețe, a Românilor, într-o grădină publică, e o clădire ca pentru un oraș mare. Tot așa și frumosul Hotel Comunal, unde jos e cârciumă, cafenea și restaurant, în care pirotesc lucruri și oameni, Nemți și Evrei”.
De-a lungul timpului, din rândurile evreimii câmpulungene s-au ridicatAmong others should be named the lawyers Dr. S. Hutmann, Dr. Ignaz Raschkes, Dr. Samuel Terner, Dr. Friedrich Pichler, Dr. M. Heyer, Dr. David Koppelmann, Dr. Rudolf Marian, Jakob Bar, Dr. Friedrich Haas, Maximilian Koch, Jakob Schneider, Jonas Feyer, Dr. Schmidt ( a brother of the famous singer Joseph Schmidt), Dr. Rosner (Vama), Dr. Moses Kimmelmann, Benno Schieber, Jaques Schieber, Dr. Rudolf Medilanski, Saul Kern, Max Ker avocații S. Hutmann, Ignaz Raschkes, Samuel Terner, Friedrich Pichler, M. Heyer, David Koppelmann, Rudolf Marian, Jakob Bar, Friedrich Haas, Maximilian Koch, Jakob Schneider, Jonas Feyer, dr. Schmidt (fratele celebrului tenor Joseph Schmidt), Rosner din Vama, Moses Kimmelmann, Benno Schieber, Jaques Schieber, Rudolf Medilanski, Saul Kern și Max Kern, medicii Jakob Mehlmann, Theodor Mehlmann, Josef Harth, Heine Harth, Schajowitz, J. Sobe, Bernhard Friedl, Berl Merdler, Niederhoffer, Hauslich, S. Klein, N. Nadler, M. Wassermann, Salome Mischel-Gruenspan, Salome Wohl, stomatologii Josef Glasberg și Jakob Geisinger, bancherii Josef Harth, Leib Schlaeffer și fiul lui, David, industriașii: Siegmund Picker, Julius Kreindler, Arkadius Bar, Adolf Gelber, Meier Kissmann, Baruch Sternschuss, frații Leon și Sami Reichmann, Tobias Kern, morarii Leib Schlaeffer, Jossel Tarter, Jean Bercovici și Mendl Wassermann, precum și proprietarii de restaurante, cafenele și cofetării Osias Einhorn, Naftali Bleiweiss, fratii Rostower, Abraham Lehrer, Wolf Sobe, Osias Moise Schneider, Jossel Mee, Samuel Spetter, Salomon Spetter, David Besner, Schmiel Wagner, Nutzi Hirschhaut, Koppel Schlaffer, Moise Glasberg, Avraam Kreisel, Carl Meth, sau berarii Mizzi Schieber, frații Distelfeld și Bruno Katz.
În lagărele din Transnistria au murit, printre alți evrei câmpulungeni, și medicii Hammer, Hermann Holdengraeber, Simche Schaechter și Fischl Siegel, și farmacistul Albin Schnarch.
Într-o duminică a anului 1945, în baza unui ordin care promitea refugiaților din nordul Bucovinei că li se acordă cetățenia română, „în incinta Școlii generale nr. 3” din Câmpulung s-au adunat sute de pribegi români și ucraineni. Și-atunci, în acea duminică sfântă, „câțiva ruși beți s-au apropiat de ferestrele școlii și au început să tragă, la grămadă, în mulțime”. Cei care, totuși, au supraviețuit masacrului au fost urcați în vagoane de vite și duși în Siberia.
La Câmpulung Moldovenesc s-au născut teologul Vasile GHEORGHIU (16 iunie 1872), pictorița Isidora Constantinovici-Hein (26 decembrie 1889),profesorul Alexandru Bogza (10 iulie 1895), rapsodul Mihai Lăcătușu (9 martie 1905), pictorul Aurelian Bucătaru (21 februarie 1909), pictorița Rodica Pavelescu (17 aprilie 1910), tragicul poet evreu Kubi Wohl (1911-1935), poetul Teodor Maricariu (23 februarie 1911), scriitorul George Moroșanu (22 iulie 1911), pictorul Alexandru Pleșca (7 iunie 1916), pictorul Traian Dănileanu (19 aprilie 1917), poetul Dragoș Nisioiu (21 iunie 1925), cercetătorul științific Mircea Boiciuc (27 iunie 1927), publicistul Grațian Jucan (19 septembrie 1929), actrița Monica Ghiuță (26 iulie 1940), pictorul Gheorghe Toxin (16 ianuarie 1944), pictorița Maria Toxin-Cojocari (24 iunie 1946), pictorul Nistor Virgiliu Pleșca (20 octombrie 1952) și cântăreața și compozitoarea de jazz Anca Parghel (16 septembrie 1957).
Nicolae Iorgs, Neamul Românesc în Bucovina, Rădăuți 1996, pp. 67, 68
ILIE ILISEI, Dosarele suferinței, Suceava 1999, p. 72