După cutremurătoarea întâlnire dintre Liverpool și Arsenal, îți vine să spui că fotbalul nici nu merită trecut la sporturi, ci la artă. Poate tocmai de asta, în sondajul de acum vreo patru ani, realizat pe internet în Anglia, cea mai reprezentativă personalitate a culturii pop, a fost desemnat… David Beckham! Mă uitam și nu mă mai săturam. La fiecare fază, la o poartă sau la cealaltă, mă întrebam cât îi mai țin nervii și plămânii pe oamenii ăia. Între altele, sunt convins și că numai condiția fizică nu ar fi de ajuns ca să produci atâta alergătură
Cu certitudine este vorba și de medicamente, nu neapărat doping, dar vitamine, susținătoare de efort și altele asemenea. Și neapărat de bună calitate. În fond, e ca la ciclism: cui îi mai pasă de ce iau băieții ăia, dacă spectacolul e de calitate? Dincolo de vitamine, m-a uluit încă odată, la ambele echipe, felul în care circulă mingea: pasele lor sunt altfel decât pasele noastre. La ei pasele sunt șuturi pe direcția destinatarului. Iar acela, care te-ai aștepta mai degrabă să se ferească de mingea șutată, decât să încerce stopul sau preluarea, o lipește de gheată de zici că-i unsă cu superglue. Ați văzut, mă rog frumos vreo centrare d-aia cârjită cum le dau „artiștii” noștri, alde Nicoliță ori Pinguinii, ca să nu-i nominalizez decât pe ăia care îmi mănâncă mie sănătatea la Națională? Dar ia imaginați-vi-i tot pe ăștia doi sau pe oricare alții din campionatul nostru, în locul oricărui fotbalist de la Arsenal ori Liverpool. Așa-i că prin minutul 10 sau 12 era nevoie de ambulanță? Și atunci revine obsesiv întrebarea absolut retorică: ce naiba avem noi în comun cu Liga asta, a Campionilor? N-ar fi mai cinstit să le dea, dacă tot aleargă după asta, câte 10 milioane, hai 11, alor noștri, numai să rămână naibii acasă și să nu-i mai încurce pe ăia care chiar au treabă? În fond, din fondurile Uniunii Europene, nu se dau bani agricultorilor din diverse țări, numai pentru că, în anumiți ani, să nu producă, pentru evitarea supraproducției? Iar noi merităm acest fel de fonduri fără nici un dubiu: ne pricepem mai bine decât oricine să nu producem nimic. Iar dacă-i și pe bani…
