Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, spune într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX că va trebui aplicată legea în cazul indexării punctului de pensie, iar Legea pensiilor trebuie schimbată din temelii, pentru ca generația de astăzi să nu mai plătească pensii pentru generația de ieri.
În interviul acordat agenției MEDIAFAX, ministrul Muncii a spus că deși nu s-a făcut execuția bugetară, crede că în cazul indexării punctului de pensie va trebui aplicată Legea pensiilor.
Potrivit Legii pensiilor, valoarea punctului de pensie se calculează în raport cu inflația (sută la sută) și în raport cu 50 la sută din creșterea reală a salariului mediu brut. Valoarea punctului de pensie este 732,8 lei.
Mariana Câmpeanu a mai spus că salariul minim pe economie va fi majorat în mod categoric, considerând că este imposibil să rămână la nivelul de anul acesta.
Ministrul a precizat că va iniția și modificarea Codului Muncii, însă în cea de-a doua parte a anului, pentru că mai întâi trebuie asigurată funcționarea Consiliului Economic și Social și modificată legislația privind dialogul social.
Demnitarul a mai spus că Inspecția Muncii este ineficientă și, din acest motiv, va trebui făcută o analiză a activității acestei instituții, dar și a personalului, fără a exclude posibilitatea schimbării conducerii.
Ministrul Muncii vorbește în interviul acordat agenției MEDIAFAX și despre situația AM POSDRU, precizând că managementul acestei instituții a fost slab, iar unele măsuri care au fost recomandate din 2009 de către Comisia Europeană nu au fost aplicate nici acum. Câmpeanu a spus că nu poate preciza dacă managementul defectuos are la bază incompetența sau anumite interese și nici dacă va plăti cineva pentru acest lucru.
Întrebată dacă va rămâne la conducerea Ministerului Muncii și după alegerile parlamentare din toamnă, Mariana Câmpeanu a declarat că nu își dorește acest lucru, preferând, mai degrabă, un post de parlamentar.
Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Mariana Câmpeanu:
Rep.: Înainte de a discuta despre prioritățile dumneavoastră la minister dar aș vrea să vă întreb dacă ați făcut un audit al situației din minister și care sunt rezultatele?
Mariana Câmpeanu: Acest inventar sau audit la minister este în curs de desfășurare. Încă nu avem rezultatele. A fost mediatizat acel audit al Curții de Conturi la Casa de Pensii și au fost lăsate niște măsuri de realizat pe care le urmărim pas cu pas dacă se rezolvă sau nu. S-a început un control și la Casa București, unde au fost depistate niște debite mai mari pentru persoane fizice, și în minister, de asemenea, este în curs de desfășurare. Sunt verificări în fiecare compartiment.
Rep.: Modificarea Codului Muncii este una dintre prioritățile dumneavoastră. Prin ce măsuri concrete vă propuneți să asigurați o mai bună protecție a angajatului?
M.C.: Codul Muncii nu este prima prioritatate. Avem de rezolvat funcționarea CES-ului și legile de dialog social, după care, în momentul în care dialogul social este funcțional, vom putea să trecem la analizarea Codului Muncii, să vedem care sunt problemele de modificat acolo. Eu vreau să am în vedere ca pentru angajat să fie asigurată o protecție care lipsește în acest moment, în sensul că acum poate fi eliberat din funcție sau chiar poate fi trimis în șomaj fără ca măcar să i se motiveze de ce s-a luat această măsură. Neavând o astfel de motivare, el nu are posibilitatea să se adreseze instanței. Astfel, analiza va fi mai mare pe toate problematicile legate de Codul Muncii, dar ea va fi declanșată în momentul în care dialogul social va funcționa. S-a făcut un studiu în acest domeniu, el a fost prezentat chiar în Parlament și acela va constitui o bază de discuție cu sindicatele și cu patronatele. Sunt mai multe modificări care trebuiesc rezolvate, inclusiv extinderea domeniului de activități pentru încheierea contractelor pe perioadă determinată, pentru că sunt multe activități, cum sunt cele din construcții sau agricultură, unde pot fi încheiate astfel de contracte. Deci o să mai vorbim despre Codul Muncii probabil mai spre toamnă.
Rep.: Actualul Cod al Muncii este în vigoare deja de un an de zile și fostul Executiv spunea, în momentul în care a făcut aceste modificări, că se va ajunge la diminuarea muncii la negru și la creșterea numărului de contracte de muncă. În ce măsură cifrele înregistrate confirmă aceste lucruri?
M.C.: Nu am o evaluare exactă de la Inspecția Muncii, dar s-a raportat o creștere a numărului de contracte viabile. Aceste contracte într-adevăr au crescut ca număr, dar ele reprezintă acele convenții civile care s-au transformat în contracte de muncă. Dovada că nu a dus la creșterea numărului locurilor de muncă sau la ieșirea la suprafață a celor de la negru sau de la gri este faptul că în raportările statistice nu rezultă absolut niciun fel de creștere a numărului de contracte noi de muncă. Ceea ce s-a întâmplat este într-adevăr că a crescut ponderea contractelor pe perioadă determinată în raport cu cele pe perioadă nedeterminată, dar și această pondere este nesemnificativă. Reprezintă în jur de opt la sută, în rest sunt contracte pe perioadă nedeterminată. Analiza influențelor pe care Codul Muncii le poate aduce pe piața muncii nu se poate face într-un termen atât de scurt. În doi, trei, cinci ani de zile se poate trage o concluzie. Poate este greșit și ce spun eu, poate a fost greșit și ce a spus și vechiul guvern, dar realitatea o să o vedem peste cel puțin trei ani.
Rep.: Ministrul delegat pentru Dialog Social spunea că se intenționează depolitizarea Inspecției Muncii. Aveți în vedere schimbarea conducerii la această instituție, având în vedere că domnul Dantes Nicolae Bratu nu este membru de partid?
M.C.: Nu știu ce să vă spun despre acest lucru, pentru că eu nu cer niciodată documente dacă persoana este membru de partid sau nu. Nu are nicio relevanță acest lucru. La Inspecția Muncii trebuiesc făcute mai multe transformări. Eu cred că în acest moment este ineficientă. Rezultatele din controalele care se fac pentru munca la negru nu au dus la rezultate vizibile. De aceea, acolo va trebui făcută o analiză a activității și a persoanelor care ocupă diverse funcții. Cert este că orice schimbare se va face numai și numai pe criterii profesionale. Pot să vă spun drept garanție că persoanele care sunt numite acum pe funcția de secretar de stat în Ministerul Muncii și la Casa Națională de Pensii sunt persoane recunoscute ca având rezultate în domeniul profesional. Același lucru îl vom face, dacă va fi cazul, și la Inspecția Muncii.
Rep.: Spuneați că problemele cu care se confruntă în momentul de față sistemul de pensii ar putea fi măcar parțial rezolvate prin regândirea sistemului, în sensul creării de conturi personale. Cum ar arăta concret un astfel de sistem, în cât timp ar putea fi pus la punct și care ar fi avantajele?
M.C.: Din toate analizele care s-au făcut rezultă foarte clar că un sistem de pensii în condițiile actuale, în țara noastră și în alte țări sau în toate țările UE – vorbesc de țările cu un grad mai avansat sau mai puțin avansat de civilizație și de rezultate economice -, deci un astfel de sistem nu mai este sustenabil nicăieri, pentru că sunt două fenomene globale care acționează, respectiv îmbătrânirea rapidă a populației, scăderea natalității și micșorarea numărului de contribuabili. Ca atare, aceste sisteme de pensii, care vin de pe vremea lui Bismark, nu mai reprezintă posibilități de rezolvare a deficitelor care apar. Propunerea pe care eu vreau să o fac și să o introduc în programul de guvernare pentru viitorul ciclu, după alegeri, reprezintă schimbarea întregului sistem de pensii, a întregii filosofii de construire a acestui sistem. Trebuie să renunțăm la această într-ajutorare între generații, generația de astăzi să plătească pensii pentru generația de ieri, pentru că, așa cum v-am spus, nu mai reprezintă un element sustenabil. Cred că atunci când o persoană intră pe piața muncii, dacă i se deschide un cont pentru pensie și acolo sunt înregistrate contribuțiile, atât plătite de angajator, cât și din salariul persoanei respective, reprezintă un dublu element și pentru faptul că vom avea în gestiune banii acumulați în acel fond, dar și persoana va fi responsabilă de viitorul ei. Va putea în fiecare clipă să analizeze care este contribuția pe care a acumulat-o, ce alte posibilități are să se ducă și la alte beneficii date de pensiile private sau de jocul la bursă, sau de conturi în bancă. Adică persoana începe să se gândească ce trebuie să facă ca să-și asigure, atunci când iese de pe piața muncii, un trai decent. Acest lucru înseamnă că în contul persoanei se acumulează bani, iar banii aceștia pot fi folosiți pentru investiții, astfel încât să aducă un plus în contul persoanei, sau pot fi puși în depozite la bancă. Acum, acest fond de pensii pe care îl avem este ținut la trezorerie fără dobândă sau cu o dobândă nesemnificativă.
Rep.: Acești bani vor putea fi folosiți pentru investiții cu acordul persoanei?
M.C.: Nu poți să iei acordul persoanei la milioane de oameni. Va fi construit un sistem bine verificat care va stabili către ce investiții poate fi folosit acest cont. Pentru că în niciun caz nu va fi folosit pentru investiții riscante. Dar acest sistem, care presupune o perioadă lungă de implementare, circa 20 de ani, în această perioadă acest fond poate fi folosit pentru plata pensiilor și o parte pentru acumulare. Este un sistem asemănător cu Pilonul II de pensii, care ați văzut că și în perioada de criză a avut un randament foarte mare, uneori chiar neașteptat de bun, oricum peste rata inflației.
Rep.: Sunt țări în care funcționează deja un astfel de sistem?
M.C.: Funcționează sisteme asemănătoare, cu deosebirea că nu sunt gestionate la nivel de stat, ci sunt gestionate pe grupuri sau pe profesii, într-un fel asemănător cu pensiile ocupaționale. Acest sistem știu că se intenționează a fi implementat și în Polonia.
Rep: Ați afirmat că Legea pensiilor este o „cârpeală a Legii 19” și intenționați să o amendați. Puteți să dați câteva exemple de erori?
M.C: Nu acesta este sensul. Actuala Lege a pensiilor este tot Legea 19, modificată pe ici, pe colo, în sensul că s-a mărit durata de muncă, că s-a mărit vârsta de pensionare, că s-au aplicat corecții mai mari pentru pensia anticipată, că s-au înăsprit criteriile de acces la pensia de boală, dar concepția este aceeași și de aceea spuneam că este o cârpeală a vechii legi, pentru că ea trebuie schimbată din temelii. La acest lucru m-am referit.
Rep.: Când vorbiți de schimbare, vă referiți inclusiv la o revenire în ceea ce privește vârsta de pensionare?
M.C. : Nu, categoric nu. Asta este tendința în întreaga lume și mi se pare că este normal ca într-o societate civilizată, în care confortul și accesul la sănătate este altul decât acum 30 de ani, o persoană să poată să fie activă o perioadă cât mai mare de timp. De altfel, și solicitările sunt în acest sens. Foarte multe persoane au fost supărate și chiar lovite în mândria lor profesională că au fost obligate să iasă la pensie deși vroiau să lucreze în continuare. V-aș aminti cazul lui Ion Lucian sau Radu Beligan, care și la 90 de ani mai merge să mai joace într-un spectacol.
Rep.: Atunci când erați în opoziție susțineați ideea indexării punctului de pensie, așa cum prevede, de altfel, și legea. Veți pune în aplicare această măsură? Sunt condiții măcar pentru la anul?
M.C.: Acest lucru îl vom stabili la construcția bugetului pe anul viitor, dar eu cred că va trebui să aplicăm legea.
Rep.: Care sunt prioritățile dumneavoastră în domeniul asistenței sociale și dacă luați în calcul o regândire a structurii instituționale în acest domeniu, având în vedere că săptămâna trecută două dintre direcțiile generale din minister au devenit direcții simple?
M.C.: Din analiza pe care am făcut-o imediat în minister, am constatat că erau direcții generale, unele fără direcții. Deci nu am înțeles termenul de direcție generală când în componență erau două compartimente sau un compartiment și un serviciu. Deci nu se justifica. Și în contextul de restrângere a cheltuielilor, pe care l-am promis chiar în această guvernare scurtă, am acționat în acest sens. În legătură cu asistența socială, avem o lege cadru care trebuie însoțită de mai multe legi care să o pună în aplicare, și la acestea lucrăm în acest moment. Regândim și problema persoanelor cu handicap, acolo s-au creat multe disfuncționalități cu acele comisii de verificare, pe care le regândim.
Rep.: Spuneați că ați dori să puteți lua și o decizie favorabilă în ce privește revenirea indemnizației pentru creșterea copilului la 85 la sută din salariu. Ați analizat dacă ar putea fi posibil măcar de la anul?
M.C.: După ce o să am o analiză exactă a bugetului Ministerului Muncii, a ce anume mai avem de plătit, pentru că suntem în urmă și cu plățile, pentru persoanele însoțitoare ale persoanelor cu handicap sau către asistenții maternali, în funcție de construcția bugetului și de rectificarea care va avea loc, o să încerc să fac această reparație și să revină indemnizația la 85 la sută. Oricum, cred că acest lucru nu se poate realiza acum, pentru că încă nu știm exact care va fi bugetul ministerului și dacă vom acoperi toate prestațiile.
Rep.: Care ar fi deficitul dacă ați scădea cu cinci la sută contribuțiile sociale pentru anagajator?
M.C.: Dar nu este niciun deficit la bugetul de pensii, eventual un deficit ar putea să fie la bugetul de asigurări sociale. O să vedem. Tocmai am semnat un ordin comun cu ministrul Sănătății, pentru a pune de acord modul de decontare între cele două instituții.
Rep:: Spuneați că această măsură, de scădere a contribuțiilor sociale pentru angajator, plus majorarea salariului minim sunt câteva dintre măsurile care ar putea duce la creșterea numărului de locuri de muncă. Ce alte măsuri concrete mai aveți în vedere, măsuri care ar putea să ajute în acest sens și care să fie și sustenabile din punct de vedere financiar?
M.C.: Toate aceste măsuri privesc o guvernare viitoare, după alegeri. Ele trebuie să se înscrie într-un program de guvernare pe patru ani, pentru că orice măsură fiscală pe care o iei la un moment dat, nu are efecte decât cel puțin după o jumătate de an, dacă nu un termen mai îndelungat. Este clar că avem unul dintre cele mai mari costuri pe forța de muncă și trebuie să-l micșorăm. Asta este o cauză importantă pentru menținerea sau pentru crearea unui nou loc de muncă. Aici se adaugă și alte măsuri sau alte facilități care se pot acorda angajatorilor pentru crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri sau pentru persoanele de peste 50 de ani, trebuie corelat cu creșterea salariului minim pe economie pentru a acoperi o parte din deficitul care s-ar crea prin diminuarea acestor contribuții. Oricum, salariul minim pe economie este foarte mic în România. Cred că suntem, ca întotdeauna, la concurență cu Bulgaria, care are cel mai mic salariu minim. Și aici mai intră și alte măsuri: eventuala diferențiere a impozitului pe salariu, mai mic pentru salariile mai mici.
Rep.: Pentru că spuneați că avem unul dintre cele mai mici salarii minime pe economie din Uniunea Europeană, putem să ne așteptăm ca de la anul să existe o creștere mai substanțială a salariului minim decât am văzut până acum?
M.C.: Din analizele pe care le-am făcut până a avea acces la toate datele din economie, am propus 800 sau 840 de lei pentru salariul minim. În funcție de execuția bugetară pe anul acesta și de previziunile pentru anul viitor, atunci se va putea stabili și cifra exactă, dar categoric el va fi mărit, pentru că este imposibil să rămână la nivelul de anul acesta.
Rep.: România este la un pas de suspendarea plăților din POSDRU. Ați dispus o serie de măsuri și de verificări la AM POSDRU. Din vina cui s-a ajuns în această situație? Va plăti cineva?
M.C.: Acest lucru nu pot să vi-l spun în acest moment, pentru că în planul pe care l-am aprobat în Guvern noi vom face o cvasiverificare a proiectelor și a plăților care s-au efectuat până în acest moment, să înlăturăm toate neregulile identificate fie de auditul intern, fie de cel al Comisiei Europene, și în funcție de aceste verificări, probabil că or să rezulte și persoanele care sunt vinovate. Ceea ce pot să vă spun este că managementul din această aplicație a fost slab, ca să nu spun mai mult decât atât, pentru că au fost nenumărate verificări, și de la auditul intern și de la cel internațional, au fost stabilite măsuri, care trebuiau luate și îndreptate, și iată că din 2009 mai sunt încă unele nerezolvate. Deci de la controalele din 2009.
Rep.: E vorba de incompetență sau de alte interese?
M.C.: Nu pot să fac o afirmație, dacă sunt interese sau rea voință, dar un prost management pot să spun că a existat. Că acesta a fost datorat incompetenței sau unor interese, eu nu pot să fac o afirmație de acest gen, în acest moment, pentru că nu am toate datele.
Rep.: Există deja o listă neagră cu proiecte în care au fost identificate nereguli și această listă a fost transmisă organelor de anchetă?
M.C.: Nu cunosc o astfel de listă, așteptăm scrisoare de la CE și atunci o să vă putem să vă spunem dacă există așa ceva. Dar sunt anumite nereguli, ca tip de nereguli, pe care noi va trebuie să le verificăm din toate proiectele. O analiză între beneficiu și cost, de fapt între plățile pe care le-am făcut noi și costul sau rezultatele pe care le aduce acel proiect, legat de achizițiile care s-au făcut, dacă s-a respectat legea. Deci pe acest domeniu vom merge.
Rep.: În ce stadiu se află normele metodologice pentru Legea privind combaterea violenței în familie? Luați în calcul posibilitatea reînființării Agenției Naționale pentru Protecția Familiei?
M.C.: Se lucrează la aceste norme și nu știu dacă va fi cazul reînființării unei agenții. În funcție de normele de aplicare pe care le vom face și de rezultatele pe care le vom obține prin implementarea noilor măsuri prevăzute în lege vom vedea dacă este cazul. Dar eu cred că toate instituțiile din România își fac datoria și nu este nevoie să faci o agenție special, pentru că aici, spre exemplu, ar fi normal ca autoritățile locale să formeze centre în care o persoană să se poată adresa în cazul în care intră sub incidența prevederilor din lege, să obțină un adăpost, să obțină un ajutor, să poată obține un avocat. Poliția trebuie să-și facă datoria atunci când o persoană reclamă că este bătută sau se produc alte violențe asupra ei, inclusiv cele verbale, și în contextual acesta poate că nu este nevoie de o agenție. Dacă va fi nevoie, se va analiza la momentul respectiv.
Rep.: Doamna Roberta Anastase a afirmat că suferiți de „tulburare psihică majoră” și că aveți „pusee de delir acut”. Aveți de gând să vă adresați instanței?
M.C.: Nu vreau să comentez astfel de afirmații și nici nu vreau să intru în dialog cu doamna Roberta Anastase pe această temă.
Rep.: Dar la un moment dat vă veți întâlni, inevitabil, cu dumneaei. Care va fi reacția?
M.C.: Normală și instituțională.
Rep.: Vă vedeți ministru al Muncii și după alegerile parlamentare din toamnă?
M.C.: Personal nu-mi doresc acest lucru, pentru că este unul din cele mai grele ministere. Dacă voi reuși ca până la sfârșitul anului să așez funcționarea ministerului pe o linie de plutire sau să intre într-o normalitate în ceea ce privește rezolvarea problemelor în termeni utili, constituirea tuturor normelor necesare pentru aplicarea legilor, rezolvarea problemelor legate de fondurile UE, eu voi fi mulțumită. Și atunci persoana care, eventual, va veni, va pleca de la un nivel de la care va putea construi. Acum nu este vorba de construcție, este vorba numai de reparație.
Rep.: Și nu v-ați dori să puteți să și construiți?
M.C. Eu nu știu. Poate sunt personae mai tinere care pot să ducă mai departe acest lucru. Știți și dumneavoastră că funcția de ministru nu o obții întotdeauna dacă vrei, uneori o obții fără să o dorești și trebuie să o îndeplinești. O iei ca o sarcină pe care trebuie să o îndeplinești, așa cum am luat-o eu în acest moment.
Rep.: Atunci vă întreb altfel: Unde vă vedeți după alegerile parlamentare sau ce v-ați dori să faceți după?
M.C.: Eu aș putea să afirm cu toată sinceritatea că îmi place mai mult să fiu parlamentar decât ministru. Mi se pare că acolo sunt mai utilă, că experiența mea ar putea să ducă la elaborarea unor legi corecte, să iasă din Parlament așa cum ar trebui să fie și să nu se intervină asupra lor cu zeci de ordonanțe de urgență pentru a le face funcționale. Și cred că aș putea să am acolo un plus, pe care aș putea să-l aduc mai mult decât în calitate de ministru. Aici trebuie să fii pur și simplu un executant.
