Campania Moș Crăciun există. Cizmulițe pentru cei care pășesc desculți prin viață

Nu sunt genul de om care să-și amintească de copiii necăjiți doar de Paște și de Crăciun.
Mă confrunt zilnic cu situații în care văd în privirea unor copii acel ”nu am cu ce”. ”Nu am cu ce să merg la școală”. ”Nu am cu ce să merg prin noroi, nămeți, gheață, frig”. E cumplit să vezi astea în privirea unui copil. Copil care nu a cerut să vină pe lumea asta. Copil care se confruntă de mic cu greutățile. Asta în timp ce noi ne urcăm în mașini să mergem la serviciu sau pe unde avem treabă, înjurând doi, trei fulgi de zăpadă. Că ne încurcă la parcat.
Sunt copii care străbat kilometri întregi până la școală. În orice condiții. Pe drumuri de țară, care, ce să vezi?, se înfundă de cele mai multe ori. Părinții îi trimit încălțați cu ce au sau cu ce a rămas de la frații mai mari. Nu e vina acestor copii că trăiesc în condiții greu de suportat. Copilăria ar trebui să fie plină de farmec, nu? De magie. De bucurii. Nu se mai întoarce. Rămân doar amintirile. Atât. Pentru unii rămân doar foamea, frigul, lipsurile și dorințele care mor din cauza acelui ”nu am cu ce”.
Nu există zi în care să nu aud pe stradă sau în mediul online nemulțumiri. Toți ne plângem de câte ceva. Atât de tare încât nu-i auzim pe cei care au motive mai îndreptățite ca noi să se plângă. E drept că plângerile lor sunt în șoaptă și în lacrimi înecate. Sau în lacrimi care înmoaie un colț uscat de pâine. Pentru mulți ăsta e micul dejun sau cina.
Cum ar fi, tu copil, să stai cu ochii pe geam rugându-te să nu ningă? Pentru că nu ai cu ce să te încalți. Asta în timp ce, nah, se petrec sărbătorile.
Știți fetița aia care mergea pe stradă cu papuci mult prea mari pentru ea? Pe ger. Pe viscol. Pe noapte. Fetița aia care aprindea chibrituri. Fetița care crea o lume în flacăra fragilă ce ținea doar câteva secunde. Așa cum a ținut și flacăra vieții ei. Pe ger. Pe viscol. În noapte. Cu papuci prea mari pentru ea. Dacă o știți, gândiți-vă la ea de fiecare dată când ninge și voi stați la lumina bradului, lângă masa plină.
Moș Crăciun există. Sunt sigur. Voi existați. Împreună putem dărui unor copii bucuria zăpezii de Crăciun. Încălțându-i. M-am implicat în campania organizației Salvați Copiii. Împreună cu voi dorim să punem în geanta Moșului cizmulițe de iarnă și dulciuri pentru cei care pășesc desculți prin frig și prin viață. Sunt mulți copii care au nevoie de ajutor.
Fac apel la voi pentru opt copii. Patru fetițe și patru băieți cu vârste între 6 și 11 ani. Acești copii nu au cu ce să se încalțe. În plină iarnă. Doar noi putem face ca pentru ei să existe Moș Crăciun.
Sunt doar o rotiță în această campanie. De asta lista mea e așa scurtă. Fac apel la toți cei care mă cunosc, citesc, apreciază, chiar și la cei care mă înjură: Haideți să sprijinim această acțiune!
Pot fi contactat pe pagina de facebook Haidamac Florin sau pe adresa de mail drhaidamacflorin@gmail.com
Mărimi încălțări: Fetițe: mărimea 28, 30, 31, 31/32; băieți: trei mărimea 32, unul 32/34. Copiii sunt în clasele I+III+IV.