Campania electorală a adus multe greșeli în exprimarea jurnaliștilor

Răsvan Popescu, președintele Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), a declarat, ieri, în cadrul lansării celui de-al patrulea „Raport asupra calității limbii române în audiovizual”, că „perioada campaniei electorale a adus multe greșeli în exprimarea jurnaliștilor”.
La conferința de presă care a marcat lansarea celui de-al patrulea „Raport asupra calității limbii române în audiovizual” au participat Rodica Zafiu, cercetător principal la Institutul de Lingvistică „I. Iordan – Al. Rosetti”, Radu Teodorel, vicepreședintele CNA, și membrii CNA Ioan Onisei și Grigore Zanc.
Pentru realizarea celui de-al patrulea „Raport asupra calității limbii române din audiovizual”, inițiativă a CNA, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan-Al.Rosetti”, au fost monitorizate, în luna mai, șase posturi de radio – Radio România Actualități, Europa FM, Radio InfoPro, Radio România Cultural, Antena Satelor și Radio Guerilla – și 12 posturi de televiziune – TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Național TV, Antena 3, B1 TV, OTV și N24. Echipa de cercetători a efectuat 330 de ore de monitorizare, care au vizat în special transmisiunile din prime time, emisiunile de știri și de dezbateri.
Broșură pentru școli.
Totodată, președintele CNA a anunțat semnarea, în cursul săptămânii viitoare, a unui protocol de colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, în vederea realizării și distribuirii în școlile din România a unei broșuri care să cuprindă rezultatele monitorizărilor efectuate de Institutul de Lingvistică și CNA.
„Broșura urmează să cuprindă cele mai grave abateri de la exprimarea corectă în audiovizual. Materialul va fi realizat pe baza monitorizărilor efectuate de Institutul de Lingvistică și CNA, și va fi susținut din fondurile Ministerului Educației. Broșura va fi gata cel mai probabil în toamnă și va fi difuzată în școli, unde profesorii o vor putea folosi la orele de cultivare a limbii și educație pentru media. Încercăm astfel să ajungem la tineri, pentru a le explica că nu tot ceea ce se vorbește în audiovizual este corect din punct de vedere al limbii române”, a spus Răsvan Popescu.
La rândul său, Rodica Zafiu a precizat că acest raport poate reprezenta „un ghid” pentru jurnaliști, astfel încât greșelile semnalate să nu se mai repete.
Dezacordurile, cele mai frecvente greșeli.
În urma monitorizării efectuate în luna mai, printre cele mai frecvente greșeli înregistrate se numără dezacordurile. Astfel, potrivit cercetătorilor, au fost înregistrate greșeli precum: „Ați văzut, va fi în sală o mamă și o fiică” (B1 TV, 14 mai), „Două mii de euro, atât au pierdut fiecare stelist în această seară” (TVR 1, 7 mai), „s-au dat drumul la tot soiul de aranjamente” (Europa FM, 8 mai), „se ia și bani pe chestia asta” (InfoPro, 13 mai), „se merg pe cu totul alte indicii” (Prima TV, 19 mai), „Ploaia și vântul a făcut ravagii ieri în Mureș” (Pro TV, 5 mai) și „Sunt hoteluri a căror construcție amintesc mai degrabă de…” (Radio România Actualități, 11 mai).
Printre cele mai des întâlnite erori de sintaxă se află omiterea prepoziției „pe” – „cu pozele și cu textele care le aveți” (OTV, 6 mai), „Hainele care le avea” (Antena 1, 20 mai), „E un intro aici care l-ai făcut” (Radio România Actualități, 11 mai), „Care este stilul de muzică care-l promovezi?” (TVR 2, 13 mai), „înaintea turiștilor care îi vedeți în zonă” (Realitatea TV, 1 mai), „De ce nu sunt acele salturi care le-am văzut?” (Național TV, 11 mai).
Dintre greșelile care apar în textele scrise (pe crawl, pe titraj), cele mai grave (cu o frecvență mai redusă în această etapă de monitorizare) privesc folosirea cratimei: fie absența ei – „întro zi” (TVR 1, 13 mai), fie prezența ei greșită – „da-ți două-trei rânduri” (Prima TV, 2 mai) sau plasarea unei virgule între subiect și predicat – „Mașina va fi scoasă la licitație, iar cine o va cumpăra, va plăti toate taxele” (Antena 1, 7 mai), „Euro 2008, se apropie” (TVR 1, 13 mai).
Pleonasmele și englezismele.
Totodată, datele prezentate în raport evidențiază, în continuare, prezența pleonasmelor în exprimarea jurnalistică – „Pe tema subiectului nostru de astăzi” (Național TV, 21 mai), „Mai poate fi posibilă în România propaganda….?” (TVR 1, 8 mai), precum și folosirea improprie a unor cuvinte („zăcând fără cunoștințe în spatele casei” – Pro TV, 20 mai) sau utilizarea greșită a perechilor paronimice („o serie de puteri cu care sunt investiți” – B1 TV, 4 mai).
Frecventă este utilizarea unor cuvinte englezești în locul unora autohtone; acest fenomen, asupra „sancționabilității” căruia pot exista controverse, a fost înregistratcu precădere în lista de recomandări. Indiscutabil, o astfel de utilizare este de evitat acolo unde există un echivalent în română, consideră autorii raportului. De exemplu, în următoarele construcții este de preferat cuvântul deja existent în limba română: slujbă: „veți prelua conducerea, nu numai la job, ci și în familie” (InfoPro, 16 mai); afacere: „Este greu să fii în România o femeie care să ducă un business atât de important” (TVR 1, 7 mai); consultanță: „specialist în counseling” (Radio România Cultural, 6 mai); a aduce la zi: „Regizorul A. Dabija a updatat cunoscuta poveste românească” (TVR Cultural, 19 mai).
Potrivit cercetătorilor, cele mai multe greșeli în folosirea limbii române au fost înregistrate la Antena 1 (118 erori), televiziune urmată în clasament de următoarele posturi: OTV (102 greșeli), TVR 1 (94), N24 (83), Național TV (64), TVR Cultural (44), Realitatea TV (43) și Antena 3 (42).
Primul raport de monitorizare a fost publicat în decembrie 2007 (perioada 15 octombrie – 25 noiembrie), fiind urmat de raportul din 31 ianuarie (perioada 26 noiembrie – 11 decembrie) și de cel din 10 aprilie (perioada 1-21 martie).