Camera Deputaților a respins, miercuri, Ordonanța 95/2007 emisă în timpul mandatului lui Tudor Chiuariu, în vederea desființării Comisiei prezidențiale care analiza sesizările privind infracțiunile săvârșite de miniștri, declarată neconstituțională de către CCR.
Pentru proiectul de respingere a Ordonanței au votat un număr de 240 de deputați, doar doi deputați (PRM) s-au împotrivit și alți șase s-au abținut.
În cadrul dezbaterilor din plen, vicepreșdintele Comisiei juridice Florin Iordache a declarat că „membrii Comisiei au constatat că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr.1133 din 27 noiembrie 2007, art.16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 sunt neconstituționale și au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență pentru modificarea Legii privind responsabilitatea ministerială”.
Camera a respins OUG 95/2007 ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului de către Curtea Constituțională (CCR), în noimebrie 2007, a constatării faptului că art.16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.95-2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 sunt neconstituționale.
În 27 noiembrie, Curtea Constituțională a decis, în unanimitate, că dispozițiile articolul 16 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială și cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului 95/2007 pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială sunt neconstituționale.Potrivit motivației publicate în 5 decembrie, CCR a constatat că textul de lege analizat restrânge, prin condițiile pe care le impune, dreptul președintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.
Curtea a spus că, prin această restrângere a unui drept constituțional al Președintelui României, ordonanța de urgență examinată contravine și prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, în conformitate cu care „ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului”.
Curtea Constituțională a constatat că textul modificat prin ordonanță înlătură posibilitatea ca Președintele României să fie sesizat și de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție și, deosebit de condițiile cuprinse în textul anterior, instituie și condiția ca „dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta îl va informa concomitent și pe primul-ministru”.
Referitor la dispozițiile art. 2 al ordonanței de urgență, Curtea a constatat că acestea sunt contrare principiilor imparțialității justiției și independenței judecătorilor, prevăzute de art.124 din Constituție, precum și prevederilor art. 115 (6) din legea fundamentală.
În acest sens, CCR a reținut că numirea celor 5 judecători în comisia specială care, așa cum s-a arătat mai sus, are rolul de a întocmi – în urma verificărilor efectuate printr-o procedură de natură jurisdicțională – raportul către Președintele României, încalcă principiile constituționale prevăzute de art.124 alin. (2) și (3) din Constituție, prin convingerea indusă în opinia publică și organelor judiciare care ar urma să judece faptele penale imputate unui ministru, că acesta este vinovat.
Ordonanța de urgență emisă de Guvern în 4 octombrie modifica, prin articolul I, art 16 din Legea răspunderii ministeriale, în ceea ce privește procedura de urmat în cazul în care Președintele României își exercită dreptul de a cere, potrivit art. 109 alin. 2 din Constituție, urmărirea penală a unui membru al Guvernului.
Articolul II al ordonanței reglementa procedura numirii de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, a comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârșirea unei infracțiuni în exercițiul funcției de către un membru al Guvernului, care urma să fie alcătuită din cinci judecători, și dispunea încetarea activității comisiei speciale constituite potrivit prevederilor anterioare. Același articol reglementa și situația sesizărilor aflate în curs, în sensul preluării acestora de către comisia constituită potrivit prevederilor ordonanței.
