Camera Deputaților a adoptat tacit, marți, propunerea legislativă privind modificarea Legii audiovizualului, inițiată de deputații PDL Raluca Turcan, Brândușa Novac, Doinița Chircu și Cezar Preda.
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit deoarece termenul de dezbatere și vot final, stabilit pentru 21 aprilie, a fost depășit.
Comisia de Cultură a propus adoptarea proiectului, însă cu amendamente care nu se iau în considerare în cazul adoptării tacite.
Camera Deputaților este prima cameră sesizată, iar Senatul este decizional.
Inițiativa legislativă de modificare a Legii audiovizualului 504/2002, semnată de Raluca Turcan, Cezar Preda, Doinița Chircu și Brîndușa Novac, a fost adoptată în 30 martie 2011, cu 9 voturi „pentru” și 2 „abțineri”, de Comisia de Cultură a Camerei Deputaților.
Una dintre cele mai importante modificări aduse prin proiectul legislativ actualei Legi a audiovizualului este introducerea posibilității ca membrii CNA să poate aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 200.0000 de lei posturilor de televiziune și radio, pentru acte de cenzură și ingerințe editoriale. Astfel, articolului 6 din actuala Lege a audiovizualului i s-a dat un regim sancționatoriu, ceea ce nu era prevăzut până în prezent în legislația audiovizualului.
La momentul respectiv, Raluca Turcan, președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, a declarat că prin introducerea unui regim sancționatoriu în cazuri de cenzură și ingerințe editoriale s-a urmărit respectarea Constituției. „Ingerința și cenzura sunt interzise și atunci mi se pare normal ca, dacă sunt interzise prin Constituția României, să existe și o sancțiune măcar cu o amendă în Legea audiovizualului”, a declarat Raluca Turcan.
Întrebată dacă deciziile conducerilor editoriale ale posturilor de radio și TV ar putea fi considerate acte de cenzură și ingerințe editoriale, Raluca Turcan a spus că în Legea audiovizualului este definit clar „ce înseamnă ingerință”.
În mod concret, articolul 6 din Legea audiovizualului prevede că „(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. (2) Independența editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută și garantată de prezenta lege. (3) Sunt interzise ingerințe de orice fel în conținutul, forma sau modalitățile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităților publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. (4) Nu constituie ingerințe deciziile și instrucțiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Național al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi și cu respectarea dispozițiilor legale, precum și a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convențiile și tratatele ratificate de România. (5) Nu constituie ingerințe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliștii și furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă și pe care le aplică în cadrul mecanismelor și structurilor de autoreglementare a activității lor, dacă nu contravin dispozițiilor legale în vigoare”.
O altă noutate adusă de proiectul legislativ care modifică actuala Lege a audiovizualului este aceea a „gradualizării” amenzilor pe care CNA le poate aplica posturilor de televiziune și radio.
„La capitolul sancțiuni, nu am dorit să modificăm plafoanele de sancțiuni. Am dorit doar să fie respectate sancțiunile, să poată să fie date și somații, dar nu somații la nesfârșit, ci o somație pe o încălcare (de un anumit timp din legislația audiovizualului, n.r.), după care să se aplice gradualizarea. Gradualizarea se face de către CNA”, a explicat atunci Raluca Turcan.
Totuși, posibilitatea ca membrii CNA să aplice o somație o singură dată pentru o încălcare a legislației audiovizualului, după care va fi aplicată o amendă, pentru următoarea abatere, va conduce la creșterea cuantumului sancțiunilor pe care televiziunile și radiourile le vor primi.
Atunci, Răsvan Popescu, președintele CNA, a explicat că amenzile aplicate în mod progresiv pleacă de la un cuantum foarte scăzut. „Plaja de amenzi pentru cele mai multe articole din acest proiect (care modifică Legea audiovizualului, n.r.) pleacă de la 5.000 de lei și poate ajunge până la 100.000 de lei”, a spus Popescu.
În prezent, există însă și situații de încălcare a legislației audiovizualului în care pragul minim al amenzilor pe care CNA le poate aplica posturilor TV și radio în cazul încălcărilor legislației audiovizualului este de 10.000 de lei, sancțiunile putând ajunge până la 200.000 de lei.
O altă noutate a proiectului legislativ este aceea că televiziunile vor putea să folosească filmările cu camera ascunsă în condiții mai restrictive decât în prezent, respectând prevederile Codului penal.
În legătură cu acest aspect, Raluca Turcan a afirmat atunci că prevederile privind filmările cu camera ascunsă vor mai fi discutate și la Senat. „Aceasta este o primă formă, ar fi păcat să reducem toată propunerea de modificare a legii audiovizualului la prevederile legate de camera ascunsă. Și acolo se respectă, așa cum au hotărât colegii mei – eu am avut un alt punct de vedere – deciziile din Codul penal, eu mi-aș fi dorit să fie o libertate mai mare pentru jurnaliști, tocmai pentru a încuraja jurnalismul de investigație, dar cu menținerea unor parametri normali și legali de păstrare a intimității, a vieții personale, să nu invadezi viața privată a unor persoane, dar să poți să faci totuși niște investigații cu camera ascunsă. Din păcate, majoritatea din comisie a hotărât altceva. Dar la Senat se poate interveni”, a spus Turcan.
